tag:blogger.com,1999:blog-7455493584115360572024-03-14T16:29:53.166+02:00Dr. ing. Dan C. BadeaUn blog profesionalDan C. Badeahttp://www.blogger.com/profile/02146470931776378386noreply@blogger.comBlogger43125tag:blogger.com,1999:blog-745549358411536057.post-87320876355514783842015-04-09T13:58:00.000+03:002015-04-09T13:58:12.139+03:00ACAD-INOV, un proiect de mare interes pentru universitati si Statul roman.<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;">Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin<b>
</b>Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;">Axa prioritară <b>1 „Educaţia şi formarea
profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate
pe cunoaştere”<o:p></o:p></b></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt;">Domeniul
major de intervenţie<b> 1.2 „Calitate în
învăţământul superior”<o:p></o:p></b></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt;">Titlul proiectului „Comunitate virtuală pentru asigurarea calităţii şi perfecţionării
managementului strategic şi inovativ în universităţile tehnice şi compozite, în
vederea creşterii relevanţei învăţământului superior pentru piaţa muncii –ACAD-INOV”<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt;">Contract
POSDRU/155/1.2/S/141884</span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt;"><a href="http://acad-inov.trp.ro/">http://acad-inov.trp.ro/</a> <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt;">În Uniunea Europeană exista metodologii
eterogene de evaluare şi de stabilire a clasamentului universităţilor. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt;">În acest sens, este necesară o armonizare, o
noua metodă multidimensională, care să permită personalizarea evaluării şi a
clasamentului, în funcţie de specificul regional, astfel încât să se lase utilizatorilor
direcţi analiza şi decizia privind relevanţa şi importanţa indicatorilor. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt;">Astfel, compatibilizarea sistemului naţional
de învăţământ superior cu cel european, împreună cu evaluarea calitativă a
programelor de studii, accentul pus pe achiziţiile de învăţare în termeni de
competenţe şi diferenţierea calitativă a universităţilor în trei categorii
distincte (în funcţie de competenţele lor de cercetare), reprezintă obiective
prioritare ale reformei sistemice introduse de Legea Educaţiei Naţionale.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt;">Studiul propus prin proiect contribuie la
acest proces sistemic prin continua perfecţionare a metodologiilor şi standardelor
de evaluare a calităţii, dar şi prin susţinerea şi formarea continuă a unei <i>mase critice de profesionişti</i> în
domeniul asigurării calitaţii în învăţământul superior, experţi naţionali şi
internaţionali, care vor fi în masură să contribuie activ la evaluarea
calităţii învăţământului superior şi la îmbunătăţirea continuă a acestuia. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt;">Universităţile din Romania se confruntă cu probleme
legate de management, cultura performanţei, asigurarea calităţii şi asigurarea
competitivităţii prin evaluarea performanţelor. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt;">În raport cu nevoile grupului ţintă, studiul
urmăreşte creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate
pe valorificarea TIC, a managementului strategic şi a evaluării universitare,
diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării, prin dezvoltarea
activităţilor de educaţie şi de inovare pe baza mecanismelor de evaluare a
performanţei universităţilor. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt;">La nivelul Uniunii Europene, Strategia Europa
2020 susţine creşterea performanţelor sistemelor educaţionale şi a
atractivităţii pe plan internaţional a învăţământului superior european. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt;">Obiectivul global al Planului Naţional de Dezvoltare
va fi cel de reducere cât mai rapidă a disparităţilor între Romania şi statele
membre ale Uniunii Europene. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt;">Pactul Naţional pentru Educaţie are printre
obiectivele generale introducerea indicatorilor de performanţă şi profesionalizarea
managementului în instituţiile de educaţie şi cercetare. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt;">Noua Lege a Educaţiei Naţionale urmăreşte
remedierea unei situaţii paradoxale: pe de-o parte numărul universitaţilor (şi
al studenţilor) a crescut constant în ultimele două decenii (de la 48 de
universităţi în anul 1990 la 106 în prezent; de la circa 190.000 de studenţi la
peste 800.000, dar creşterile numărului de studenţi nu au fost însoţite de
creşteri similare ale calităţii programelor de studii, universităţile optând
pentru o creştere cantitativă a ofertei insuficient susţinuta de o consolidare
semnificativă a capacităţii de a forma competenţe pentru noua economie a cunoaşterii.
<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt;">Studiul propus este necesar în momentul de
faţă din mai multe motive.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt;">La nivel general, este necesară reconsiderarea
standardelor de calitate a învăţământului superior românesc, accentuîndu-se capacitatea
interna a universitaţilor de management al calităţii şi implicit a
capacităţilor operaţionale ale sistemului naţional de evaluare academică. Acest
aspect constă în realizarea unor progrese suplimentare în ceea ce priveşte
formularea şi implementarea consecventă a standardelor şi metodologiilor de
evaluare externă şi internă a universităţilor, concomitent cu dezvoltarea
resursei umane calificate pentru scopurile evaluării. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt;">Evaluarea performanţei universitare este o
prioritate fundamentală a statului, ceea ce înseamnă conceperea cadrului legal
necesar, stabilirea actorilor independenţi care realizează procedura de
evaluare şi dezvoltă sisteme de evaluare a performanţei.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt;">Diferenţele dintre tipul şi profilul universităţilor,
diferenţele privind mediului extern în care fiecare universitate operează şi
priorităţile sistemelor de învăţământ superior ale fiecărei ţări au contribuit la
dezvoltarea a diferite abordări asupra evaluării performanţei universitare. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt;">În plus, dificultăţile în definirea unor anumite
elemente ale disciplinelor învăţământului superior au contribuit la dezvoltarea
a multor definiţii, procese şi sisteme de evaluare. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt;">Conform literaturii din domeniu, exista multe
critici asupra sistemelor de evaluare existente, în ceea ce priveşte siguranţa
şi succesul acestora. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt;">Criticile se referă la selecţia indicatorilor,
acordarea ponderilor şi la diferenţele statistice nesemnificative dintre
universităţi. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt;">Sunt evidenţiate lipsa obiectivităţii în
selecţia indicatorilor şi metodologiile inconsistente. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt;">Experienţa acumulată până în prezent arată că
este dificil de a se elabora o metodă universală de evaluare sau de clasificare
a universităţilor, care să se adapteze condiţiilor specifice din fiecare ţară
şi să asigure siguranţa şi datele de performanţă comparabile internaţional. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt;">Se impune o abordare mai aprofundată ştiinţific,
ţinând seama de identificarea publicului ţintă, de profilul, misiunea,
particularităţile şi contextul de activitate ale universităţii. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt;">Metodologia, colectarea şi analiza datelor
trebuie sa fie transparente, iar selecţia indicatorilor impune o bază
ştiinţifică, siguranţă şi valabilitate. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt;">Un sistem de evaluare şi de clasificare
trebuie să pună accentul pe toate procesele educaţionale (educaţie, cercetare,
inovare, antreprenoriat), pe infrastructură şi să categorizeze toţi indicatorii
ca mărimi de intrare, de proces, de ieşire şi de rezultate. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt;">Acordarea ponderilor indicatorilor este o
altă problemă ce necesită o extinsă analiză a contribuţiei acestora la
performanţa universităţii. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt;">În plus, un asemenea sistem trebuie să fie
dinamic, astfel încât să se poată adapta circumstanţelor şi dezvoltărilor din
învăţământul superior. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
</div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt;">Prin realizarea studiului şi implementarea
proiectului, se asigură formarea profesională a personalului universitar în
cultura managementului strategic şi a evaluării performanţelor, în vederea
creşterii competitivităţii universităţilor din Romania. <o:p></o:p></span></div>
Dan C. Badeahttp://www.blogger.com/profile/02146470931776378386noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-745549358411536057.post-33913074527456834312015-03-26T12:53:00.002+02:002015-03-26T12:54:12.721+02:00Transferul de tehnologie<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">Pentru a înţelege ce
este transferul tehnologic, este util să menţionăm cele două accepţiuni
generale ale acestei noţiuni. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">Astfel, prin transfer
tehnologic se înţelege:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpFirst" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: Arial;">-<span style="font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">cesiunea unei proprietăţi intelectuale, care a fost
generată şi dezvoltată într-un loc, prin mijloace legale cum sunt licenţierea
tehnologiei sau franciza. <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpLast" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: Arial;">-<span style="font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">procesul prin care sunt convertite descoperirile ştiinţifice
şi tehnologice în bunuri şi servicii vandabile.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">Transferul de tehnologie</span></i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;"> implică o serie de relaţii, de tip formal şi informal, între unităţile de
cercetare – dezvoltare şi sectoarele economice publice şi private.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;"> <i>Scopul</i>
transferului îl constituie întărirea economiei pe un teritoriu, prin
accelerarea aplicării noilor tehnologii şi resurse, pentru satisfacerea
necesităţilor şi oportunităţilor sectorului privat şi public.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;"> <i>Transferul
de tehnologie este procesul prin care cunoştinţe, facilităţi sau capacităţi existente,
finanţate din fonduri publice de cercetare – dezvoltare, sunt folosite în
scopul satisfacerii unor necesităţi publice şi private</i> [1].<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;"> În
principiu, între rezultatele proceselor de transfer tehnologic de succes, se
pot evidenţia îmbunătăţirea produselor, eficientizarea serviciilor,
perfecţionarea proceselor de fabricaţie, realizarea unor produse noi destinate
desfacerii pe pieţe naţionale şi internaţionale.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">Datorită complexității
procesului de inovare și diversității modului de apariție a inovării, a fost
necesar să fie adoptate unele convenții pentru a se asigura definiții operaționale,
care să poată fi utilizate în analiza inovării. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">În acord cu manualul Oslo [3] și cu cele prezentate în [4],
<i>inovarea</i> este implementarea unui produs nou sau semnificativ îmbuntățit
(bun sau serviciu), sau proces, o nouă metodă de marketing, ori o nouă metodă organizațională.
<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">Această definiție largă a inovării cuprinde o gamă
extinsă de posibile inovații. O inovare poate fi definită mai restrâns ca fiind
implementarea a unuia sau a mai multor tipuri de inovații, de exemplu inovațiile
privind produsele și procesele. Această definiție mai restrânsă poate fi relaționată
cu definiția inovării de produse și servicii tehnologice. Cerința minimă a unei inovații este ca
produsul, procesul, metoda de marketing și metoda organizațională să fie noi
(sau semnificativ îmbunătățite). <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">Activitățile inovative<b> </b> </span></i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">sunt toate acelea care
au caracter științific, tehnologic, organizațional, financiar și comercial și
care actualizează, sau sunt orientate să conducă la implementarea inovațiilor. <i> </i>Unele activități inovative sunt ele însele
inventive, în timp ce altele nu sunt activități inovatoare, dar sunt necesare
pentru implementarea inovațiilor. Activitățile de inovare cuprind și cercetarea
– dezvoltarea, care nu sunt direct legate de dezvoltarea unei inovări
specifice. O trăsătură obișnuită a unei inovații
este ca aceasta să poată fi implementată. Un produs nou sau îmbunătățit este
implementat când acesta este introdus pe piață. Procesele noi, noile metode de
marketing și organizaționale sunt implementate când acestea sunt ajung să fie
utilizate în activitatea curentă a firmei.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;"> Activitățile inovative
sunt foarte diversificate, în funcție de natura lor din cadrul firmei. Unele
companii promovează proiecte de inovare bine definite, așa cum este dezvoltarea
și introducerea unui nou produs, în timp ce altele realizează îmbunătățiri
continue ale produselor, proceselor și operațiilor lor.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;"> <i>Firma inovativă</i>
este aceea care a implemetat o inovație într-o anumită perioadă de timp. Firma
inovativă în domeniul produselor și proceselor este aceea care a implementat un
produs sau proces noi ori îmbunătățite, într-o anumită perioadă de timp. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">Există patru tipuri de inovare: <i>inovarea de produs, inovarea de proces,
inovarea de marketing și inovarea organizațională</i>.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">Inovarea de produs și de proces sunt strâns legate de
conceptul inovării tehnologice de produs sau proces. Inovarea de marketing și cea organizațională acoperă o gamă largă
de inovații, care pot excede limitele definițiilor de mai sus. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;"> <i>Inovarea de produs</i>
este introducerea unui bun sau serviciu, care sunt noi sau semnificativ îmbunătățite,
cu respectarea caracteristicilor sau intenției de utilizare a lor. Aceasta
include îmbunătățirile semnificative din specificațiile tehnice, componente și
materiale, software încoroporat, utilizarea prietenoasă și alte caracteristici funcționale.
Inovarea de produs poate utiliza o nouă cunoaștere sau noi tehnologii, ori
poate fi bazată pe utilizări noi sau pe combinarea cunoașterii și tehnologiilor
existente. Termenul “produs” este
utilizat pentru acoperirea unei game largi de bunuri și servicii. Inovarea de
produs include atât introducerea de noi bunuri și servicii, cât și îmbunătățiri
semnificative în caracterisiticile funcționale și de utilizare a bunurilor și
serviciilor existente. <i><o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">Noile produse sunt bunuri și servicii care diferă
semnificativ, prin caracteristicile lor de produsele realizate anterior.
Primele microprocesoare și camere digitale au fost exemple de produse utilizând
noi tehnologii. Primul MP3 player portabil, care combină standarde existente de
software cu tehnologia minituarizării hard – drive – ului, a fost un nou produs
combinând tehnologii existente. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">Dezvoltarea unei noi utilizări a unui produs, cu
schimbări minore în specificațiile tehnice ale sale, este o inovare de
produs. Ca un exemplu este introducerea
unui nou detergent utilizând compoziții chimice existente.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">Îmbunătățiri semnificative la produsele existente pot
apare prin schimbări în materiale, componente și alte caracteristici care cresc
performanța. Introducerea sistemului de frânare ABS și a sistemului de navigație GPS (Global
Positioning System), sau a altor îmbunătățiri la automobile reprezintă exemple
de inovare de produs constând în schimbări parțiale sau adăugări la acesta a
unui număr de subsisteme tehnice integrate.
<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">Inovarea de produs în domeniul serviciilor poate include îmbunătățiri
semnificative în modul în care acestea sunt prestate (de exemplu, în ceea ce privește
eficiența și rapiditatea lor), adăugarea de noi funcții sau caracteristici la
serviciile existente, sau introducerea integrală de noi servicii. Exemplu în
acest sens sunt îmbunatățirile semnificative în serviciile de Internet
banking, cum sunt acelea care oferă o
viteză crescută și o mai ușoară utilizare.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">Inovarea de proces </span></i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;"> este implementarea unei metode noi sau
semnificativ îmbunătățite de producție sau de livrare. Aceasta include
schimbări semnificative în tehnici, echipamente și / sau software. Inovațiile
de proces pot fi orientate către reducerea costurilor unitare, creșterea calității,
sau producția ori livrarea de produse noi sau semnificativ îmbunătățite.
Metodele de producție implică tehnicile, echipamente și software, care sunt utilizate la producția
bunurilor și serviciilor. Exemple de noi metode de producție sunt implementarea
de echipament nou de automatizare sau introducerea proiectării asistate de
calculator la dezvoltarea noilor produse.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">Inovarea de marketing </span></i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">este
implementarea unei noi metode de marketing implicând schimbări semnificative în
design – ul și ambalarea produsului, în promovarea sau politica de preț a
acestuia. Inovațiile de marketing vizează o mai bună adresare nevoilor
consumatorilor, deschizând noi piețe, sau noi poziții ale produselor pe piață.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">Inovarea organizațională </span></i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">este implementarea unei noi metode organizaționale în practica de afaceri a
firmei, în organizarea locurilor de muncă și a relațiilor externe. Inovațiile organizaționale
pot fi menite să crească performanța firmei prin reducerea costurilor
administrative sau a celor tranzacționale, să îmbunătățească climatul de muncă
sau să scadă costurile de achiziție.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">În
planificarea și implementarea proiectelor de transfer tehnologic, principalele
probleme care apar sunt legate de capabilitățile tehnologice ale firmei și ale
oamenilor.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">Capabilitățile tehnologice</span></i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;"> sunt compuse dintr-o
varietate de surse de cunoaștere și de experiențe. Unele dintre acestea sunt
sub forma unor idei noi și invenții. Altele sunt încorporate în echipamente,
utilaje, infrastructură, iar altele sunt încorporate în calificarea
personalului</span><span lang="EN-US">[7]</span><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-no-proof: yes;">Capabilitățile tehnologice sunt
reprezentate de:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpFirst" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: Arial; mso-no-proof: yes;">-<span style="font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-no-proof: yes;">Sectorul de cercetare – dezvoltare;<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: Arial; mso-no-proof: yes;">-<span style="font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-no-proof: yes;">Infrastructura de tehnologia informației
și de comunicare;<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpLast" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: Arial; mso-no-proof: yes;">-<span style="font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-no-proof: yes;">Baza de cunoaștere științifică.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-no-proof: yes;">Sectorul de cercetare – dezvoltare este
un factor important pentru asigurarea capabilităților tehnologice, acesta fiind suportul cel mai
potrivit pentru absorbția noii tehnologii.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span lang="EN-US"> </span><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-no-proof: yes;">Infrastructura de tehnologia informației și de comunicare
este esențială în transmiterea rapidă a cunoașterii între organizațiile
implicate în procesul de transfer tehnologic, fiind un factor critic al
succesului. Existența acestei infrastructurii asigură o platformă prin care se
comunică date, se coordonează activități și se utilizează în comun informații.</span><span lang="EN-US"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-no-proof: yes;">Baza de cunoaștere științifică este aceea care furnizează experiența
tehnologică și învățarea
organizațională, influențând opțiunile
viitoare privind tehnologiile ce vor fi adoptate.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">Capabilitățile personalului </span></i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">contribuie în mod
decisiv la succesul transferului tehnologic, prin existența unui proces de
învățare continuă și a unei expertize specifice.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">Educația personalului, suportul tehnic și formarea
continuă asigură creșterea performanței firmei.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;"> La implementarea unui
proiect de transfer tehnologic, există o serie de <i>factori de risc</i> și anume:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpFirst" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: Arial;">-<span style="font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">Factori de risc tehnologic;<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: Arial;">-<span style="font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">Factori de risc ai afacerii;<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: Arial;">-<span style="font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">Factori de risc de țară;<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpLast" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: Arial;">-<span style="font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">Factori de risc organizațional.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">Riscul tehnologic</span></i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;"> este asociat cu noutatea și inadecvarea tehnologiei
transferate, într-un context dat. Procesul de transfer tehnologic impune formarea unor manageri potrivit
calificați pentru a conduce întregul proces de schimbare, în contextul
înțelegerii interacțiunilor dintre mediul local și cel global.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">Inadecvarea unor tehnologii se poate datora unor factori
cum sunt:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpFirst" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: Arial;">-<span style="font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">Un răspuns nepotrivit cererii pieței;<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: Arial;">-<span style="font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">Disfuncția asigurării sau a adaptării furnizării locale
de materii prime și material;<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: Arial;">-<span style="font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">Incapacitatea de a adapta tehnologia la o scară mai mică
a producției;<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: Arial;">-<span style="font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">Insuficienta utilizare a forței de muncă, determinate de
distorsiunea prețului sau de alte restricții;<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: Arial;">-<span style="font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">Importul unor utilaje nepotrivite;<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpLast" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: Arial;">-<span style="font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">Alegerea unei tehnologii improprii, determinate de unele
restricții la achiziția tehnologiilor.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">Riscul afacerii</span></i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;"> este exprimat prin riscul costului, riscul cererii,
riscul ratei de schimb și riscul profitului.
Profitabilitatea unei noi tehnologii nu poate fi garantată, la data
apariției acesteia.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">Riscul de țară</span></i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;"> este asociat cu profilul țării care achiziționează noua
tehnologie, exprimat prin cadrul social,
politic, legal și disponibilitatea pentru infrastructura necesară.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">Riscul organizațional</span></i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;"> este exprimat de capacitatea
managerială, în corelație cu expertiza parsonalului și infrastructura
existentă.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">În cadrul structurilor de cercetare – dezvoltare și în
cel al unor procese de transformare de anvergură a organizațiilor receptoare,
transferul tehnologic se <span class="googqs-tidbit1">bazează pe creativitate și inovare.</span> <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">Inovarea</span></i><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;"> este instrumentul
specific al sistemului antreprenorial. Este actul care înzestrează sistemul cu
o nouă capacitate de a crea bogăţie. Inovarea crează un mijloc a cărei
întrebuinţare înzestrează ceva din natură cu valoare economică. Un exemplu, dat
de <i>Peter F. Drucker</i>, este deosebit de
elocvent: <i>“Până acum un secol, nici
uleiul mineral care ieşea din pământ, nici bauxita – minereul din care se
extrage aluminiu – nu erau mijloace. Erau nişte neplăceri: ambele făceau
pământul nefertil. Mucegaiul era o calamitate, nu un mijloc. Bacteriologii
făceau eforturi disperate pentru a-şi proteja culturile de bacterii împotriva
contaminării cu această ciupercă, Apoi, în anii ’20, un medic londonez,
Alexander Fleming a realizat că această <calamitate> era exact distrugătorul
de bacterii pe care îl căutau bacteriologii, iar mucegaiul a devenit un mijloc
valoros”</calamitate></i> [8]<i>.</i><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;"> Acelaşi
lucru este adevărat şi pentru sfera socială şi pentru cea economică. Nu există
resurse mai mari în economie decât “<i>puterea
de cumpărare</i>”. Dar puterea de cumpărare este creaţia unui antreprenor
inovator. Webster (citat în [9]) defineşte inovarea drept “<b>abilitate de a aduce ceva nou în existenţă</b>”. Alţii consideră că
inovarea este un proces uman care conduce la un rezultat nou, util (rezolvă o
problemă existentă şi satisface o nevoie) şi inteligibil (poate fi reprodus)
[8, 9].<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;"> O foarte
utilă definiţie a inovării provine din literatura recentă asupra psihologiei
sociale. După <i>Amabile</i> (citat în [9]),
un produs sau o reacţie vor fi judecate ca fiind inovatoare până la
limita în care sunt noi şi compatibile, utile, corecte sau valabile scopului
vizat.</span><span style="text-indent: 35.4pt;"> </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 34.2pt;">
<b><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">Bibliografie<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">1. x x x -
<i>Definition of Technology Transfer</i>,
The Federal Laboratory Consortium for Technology Transfer, SUA, 2001.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">2. x
x x - <i>Management of Technology</i>, U.E.,2001, p. 72-79.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">3. x x x - <span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-no-proof: yes;">Oslo
Manual<b>, </b><i>GUIDELINES FOR COLLECTING<b>
</b>AND INTERPRETING INNOVATION DATA</i><b>, </b>Third edition, ISBN 92-64-6<b>
</b>01308-3 – OECD/EUROPEAN COMMUNITIES
2005.</span><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">4. <span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-no-proof: yes;">Rânea,
C., Badea C. Dan - <i>Bazele Inovării şi
Transferului de Tehnologie</i>, Editura ELECTRA, Bucureşti, 2003, ISBN
973-806780-4. Editura ELECTRA este recunoscută CNCSIS – Lista 2002, poz. 54.</span><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">5. <span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-no-proof: yes;">Rothwell,
Roy - <i>Towards the Fifth-generation
Innovation Process</i>. International Marketing Review, vol.11, No.1,1994,
pp.7-31.</span><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">6. <span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-no-proof: yes;">Gann,
D. and Dodgson, M. - <i>Innovation
Technology: How New Technologies Are Changing The Way We Innovate</i>, National
Endowment for Science, Technology and the Arts, 2007, London.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-no-proof: yes;">7. </span><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">L.Tahmooresnejad, M.A.Shafia,R.Salami - <i>Identifying
Impact Factors in Technology Transfer with the Aim of Technology Localization</i>,
World Academy of Science, Engineering and Technology 77, 2011.<i><o:p></o:p></i></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">8. Drucker, Peter F. <span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">– <i>Innovation
and Entrepreneurship</i>, Harper & Row Publishers Inc.,1986.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">9. Kao, J. John <span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">– <i>Entrepreneurship,
Creativity & Organization</i>, Prentice Hall, Englewood Cliffs, New Jersey,
1989.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">10. Roe, A. <span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">– <i>Psychological
Approaches to Creativity in Science</i>, Essays on Creativity in the Sciences,
Ed. M.A. Coler & H.K. Hughes, New York, 1963.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt 144pt; text-align: justify; text-indent: -144pt;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">11. Eduard de Bono <span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;">– <i>Serios
Creativity</i>, Harper Collins Publishers, London, 1992.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt 144pt; text-align: justify; text-indent: -144pt;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhyiyRiPdsujB0lTb0bDa63TMIr7NmNkFY0xxI60lCHsdpVqqfACyFE4BCdG3iMMyBpb_L5YtPSq2iY0dDEhmVmcuPD6AHqiHJakS5QTymV2vcwrsiGKWdX7zxJ9AAV7DeHXdCzGa_5lIQ7d1Q/s1600/Transfer+tehnologic.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhyiyRiPdsujB0lTb0bDa63TMIr7NmNkFY0xxI60lCHsdpVqqfACyFE4BCdG3iMMyBpb_L5YtPSq2iY0dDEhmVmcuPD6AHqiHJakS5QTymV2vcwrsiGKWdX7zxJ9AAV7DeHXdCzGa_5lIQ7d1Q/s1600/Transfer+tehnologic.jpg" height="320" width="317" /></span></a></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt 144pt; text-align: justify; text-indent: -144pt;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12pt;"><br /></span></div>
Dan C. Badeahttp://www.blogger.com/profile/02146470931776378386noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-745549358411536057.post-24813830558701184882013-07-19T00:22:00.001+03:002013-07-19T00:22:22.024+03:00PROPHET OF INNOVATION<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #073763; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><strong>Recomand tuturor prietenilor mei urmatoarea lucrare:</strong></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="color: red; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><strong>PROPHET OF INNOVATION</strong></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="color: blue; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><strong>Joseph Schumpeter and Creative Destruction</strong></span></div>
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><div style="text-align: justify;">
<br /></div>
</span><div style="text-align: center;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><em>Thomas K. McCraw</em></span></div>
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><div style="text-align: justify;">
<em><br /></em></div>
</span><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><em>The Belknap Pre s s of Harvard Unive r s i t y Pre s s Cambridge, Massachusetts, and London, England 2007.</em></span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><em>Copyright © 2007 by the President and Fellows of Harvard College, all rights reserved printed in the United States of America, Cataloging-in-Publication Data available from the Library of Congress, Library of Congress catalog card number: 2006050887, ISBN-13: 978-0-674-02523-3 (alk. paper), ISBN-10: 0-674-02523-7 (alk. paper).</em></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Schumpeter’s work was so powerful that today’s thinking about capitalism is in large part his—specifically, his emphasis on innovation, entrepreneurship, business strategy, and “creative destruction.” Specialists in the analysis of business identify him closely with the first two of these terms. He helped to popularize the third, and he coined the fourth himself. Schumpeter was to capitalism what Freud was to the mind: someone whose ideas have become so ubiquitous and ingrained that we cannot separate his foundational thoughts from our own.My intention in this book is to recover his life and work, so that we can better take the measure of the man and his influence. Despite Schumpeter’s own attraction to numbers, this will not be a book heavy on statistics. But before we meet the man, let us consider the object of his study—capitalism—in the sort of quick statistical overview he would have relished. The cash income of the average American is now more than twenty times what it was in 1800. If you’re an American, imagine trying to live on one-twentieth of what you now earn. Among other changes in your way of life, you’d probably have to grow your own food, as most of your predecessors did in 1800. Today, in the twenty-first century, about 80 percent of the world’s population is still very poor. Many people in the rich countries know this, but the gruesome reality of mass poverty is nonetheless hard to imagine—especially the plight of the desperately poor. Almost half of the global population struggles to survive on less than two dollars a day, compared to about a hundred dollars in the United States. Per capita income in the twenty richest countries is thirty-seven times that in the twenty poorest. Despite big gains in sections of China and India, most countries still have not succeeded in making capitalism work for their people. But some have, and in grand fashion. Recall how quickly Japan and West Germany recovered from the chaos of World War II—vivid examples of innovation driven by local entrepreneurship and national growth policies. The United States helped because the Americans wanted both Japan and Germany to become strong allies in the Cold War against the Soviet Union. Another example: the Czech Republic, the land of Schumpeter’s birth, lies between Germany and Austria, two countries where he also lived before he moved to the United States. The Czechs have a lengthy history of prosperous industrialization. But when the Nazis and then the Soviets imposed their political and economic systems, they inflicted grievous damage that lasted long after the advent of democracy in 1990. In 1995 the per capita income of Czechs was only one half that of Germans and Austrians. By 2005 it had risen to two thirds. Most of these numbers reflect the cumulative power of capitalism. In the very long term—say, the thousand years preceding the eighteenth century— personal incomes in Western Europe doubled at the rate of once every 630 years. But after the spread of modern capitalism, they began to double every fifty or sixty years. They doubled every forty years in the United States, and every twenty- ive in Japan, which got a later start and profited from the European and American examples. Even Karl Marx and Friedrich Engels conceded in The Communist Manifesto that a scant hundred years of capitalism had “created more massive and more colossal productive forces than have all preceding generations together.” And when The Communist Manifesto first appeared in 1848, the “capitalist engine,” as Schumpeter called it, was just warming up. Marx and his followers were the first to use the word capitalism, which they invented as an antonym for socialism. But it took Schumpeter to tell us what the word really meant.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial;">...................................................................................................................................................................</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhOPiN06cqALQ86Lj4pls8oC3k0yHe0jhWoB69C0Jp4WKGOs1Y0OywBsmVHoOfLf6u3nRvX3IVvlKSSJ7IpyHu0YV-8OBZK7auzP8xOX-LWf9GaxtMlom5KFnYMe2fF1q8PclAiZ0fR37zDawo/s1600/Joseph+Schumpeter.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" iya="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhOPiN06cqALQ86Lj4pls8oC3k0yHe0jhWoB69C0Jp4WKGOs1Y0OywBsmVHoOfLf6u3nRvX3IVvlKSSJ7IpyHu0YV-8OBZK7auzP8xOX-LWf9GaxtMlom5KFnYMe2fF1q8PclAiZ0fR37zDawo/s320/Joseph+Schumpeter.jpg" width="220" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br /></span></div>
<br />
<br />
Dan C. Badeahttp://www.blogger.com/profile/02146470931776378386noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-745549358411536057.post-75343057140556182232013-02-05T17:36:00.004+02:002013-02-05T17:46:01.836+02:00Ce este Blues-ul, m-a întrebat ieri un doctorand.<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"><span style="color: #cc0000;"><strong>Ce este Blues-ul?</strong> </span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;">Așa, m-a întrebat brusc ieri doctorandul, în prag de seară, sosit fiind în universitate.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;">Ce să-i fi răspuns altfel, decât să-i ofer ocazia să asculte <span style="color: red;"><strong>Blues</strong> </span><span style="color: black;">ș</span>i mi-a cerut, după aceea, să-i dau înregistrările MP3 și i le-am dat.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;">În plus, i-am explicat: nu ai bani - <em>ai deja Blues-ul</em>, nu ai putut să platești chiria la casă, <em>ai Blues-ul</em>, nu mai poți plăti creditul la bancă, <em>ai Blues-ul</em>, nu mai ai loc de muncă, <em>ai Blues-ul</em>, te-a părăsit iubita, <em>ai Blues-ul</em>, esti fericit, <em>ai deja Blues-ul</em>!</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"><strong><span style="color: #20124d;">Voi aveți Blues-ul? </span></strong></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;">Vizionati o mostră la: </span><a href="http://www.youtube.com/watch?v=yOXzTYMH11A">http://www.youtube.com/watch?v=yOXzTYMH11A</a> !</div>
Dan C. Badeahttp://www.blogger.com/profile/02146470931776378386noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-745549358411536057.post-88901046980698621862012-11-17T12:18:00.000+02:002012-11-17T12:18:04.067+02:00Un nou program de formare în domeniul valorificării proprietății intelectuale<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #20124d;">În cadrul Universității POLITEHNICA din București a fost inițiat un nou program de formare profesională. Obiectivul general al programului este să contribuie la crearea unei mai bune înţelegeri a managementului proceselor de inovare, transfer tehnologic și valorificare a proprietății intelectuale în universităţi și să îmbunătăţească cunoştinţele și abilităţile cursanţilor pentru a stăpâni și a sprijini acest procese. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #20124d;"></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #20124d;">În cadrul proiectului POSDRU cu titlul „Comunitate virtuală interuniversitară pentru știință, tehnologie, inovare și valorificare a proprietății intelectuale”, programul îsi propune să familiarizeze cursanţii cu noţiunile, conceptele, tipologia și structurile specifice proceselor de inovare, transfer tehnologic și valorificare a proprietății intelectuale în universităţi.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #20124d;">Parcurgerea disciplinelor din program permite cursanţilor: <br />- Să cunoască și să opereze în mediul colaborativ în care se desfăşoară activităţile specifice de inovare, transfer tehnologic și valorificare a proprietății intelectuale în universităţi.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #20124d;">- Să formeze grupul de colaboratori cu ajutorul cărora să poată iniţia, elabora și promova proiecte de inovare, transfer tehnologic și valorificare a proprietății intelectuale în universităţi.<br />- Să acţioneze în interpretarea situaţiei mediului de afaceri în care se doreşte implementarea unui proiect.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #20124d;">- Să acţioneze individual sau în echipă pentru organizarea unor proiecte de inovare, transfer tehnologic și valorificare a proprietății intelectuale, care pot fi achiziţionate de potenţiali clienţi ai universităţii.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #20124d;">- Să își însuşească modul de prezentare performant al unui proiect supus promovării pe piaţă.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #20124d;">În cadrul programului sunt dezvoltate următoarele discipline:</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #20124d;">- Valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală în universităţi </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #20124d;">- Bazele managementului inovării și transferului tehnologic</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #20124d;">- Brevetarea invenţiilor în România și Uniunea Europeană </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #20124d;">- Jurisprudenţa actuală în domeniul proprietăţii intelectuale </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #20124d;">- Managementul antreprenorial al proiectelor de cercetare, dezvoltare, inovare.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #20124d;">Între aceste cinci discipline există relaţii de dependenţă descrise de aspectul că „Bazele managementului inovării și transferului tehnologic” este disciplina cu caracterul cel mai mare de generalitate, care oferă cadrul în care se dezvoltă celelalte discipline și în care sunt înţelese și sunt aplicate noţiunile și conceptele specifice, aşa cum se sugerează în figura de mai jos.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjVXiGUL7wyZrj04Nhshm3qJTnWN9xX54-9WN6VWghb1zQ5Y8unqy2ObgiuTnDNWwzCwabz8F7fAImloFGn9k4S4ViZxaKdQ24ul-QTla5Jl2Y5x4wQe93nXhyphenhyphenilLjlVtTaCvo1OTFuZAfB-ko/s1600/VPI.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="275" rea="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjVXiGUL7wyZrj04Nhshm3qJTnWN9xX54-9WN6VWghb1zQ5Y8unqy2ObgiuTnDNWwzCwabz8F7fAImloFGn9k4S4ViZxaKdQ24ul-QTla5Jl2Y5x4wQe93nXhyphenhyphenilLjlVtTaCvo1OTFuZAfB-ko/s320/VPI.jpg" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #20124d;">În procesul inovării sunt necesare cunoştinţe aprofundate de management al proiectelor de cercetare, dezvoltare și inovare.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #20124d;">În procesul transferului tehnologic pentru valorificarea proprietății intelectuale sunt necesare noţiuni complexe privind valorificarea și jurisprudenţa drepturilor de proprietate intelectuală, cât și brevetarea invenţiilor în România și în Uniunea Europeană.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #20124d;">Astfel, parcurgerea acestor discipline permite cursanţilor să-și dezvolte abilităţi profesionale și antreprenoriale în promovarea ştiinţei, tehnologiei, inovării și a valorificării proprietăţii intelectuale în </span><span style="color: #20124d;">universităţi.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #20124d;"></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #20124d;">Alte detalii le gasiti pe pagina de WEB a proiectului <i><span style="color: #0070c0; font-family: 'Arial','sans-serif'; font-size: 9pt; mso-bidi-font-weight: bold; mso-no-proof: yes;"><span style="color: #20124d;">„</span><span style="color: #20124d;"><strong>Comunitate virtuală interuniversitară pentru ştiință, tehnologie, inovare și valorificare a proprietății intelectuale</strong></span></span></i></span><span style="color: #0070c0; font-family: 'Arial','sans-serif'; font-size: 9pt; mso-bidi-font-weight: bold; mso-no-proof: yes;"><i><span style="color: #20124d;">” :<span style="color: #cc0000;"> </span><span style="color: #cc0000;"><a href="http://www.cviu.ro/">http://www.cviu.ro</a></span></span><span style="color: #20124d;"> .</span></i></span></div>
<div align="justify">
<span style="color: #20124d;"> </span></div>
<br />
<br />
<br />Dan C. Badeahttp://www.blogger.com/profile/02146470931776378386noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-745549358411536057.post-42435592396225936542012-10-21T18:07:00.001+03:002012-10-21T19:06:35.204+03:00INDUSTRII ȘI INVENȚII DISTRUSE ÎN ULTIMII 20 DE ANI–partea a III a<div style="text-align: justify;">
<span style="color: blue; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Recent, am avut nefericita idee de a verifica practic existenta unor inventii personale, sub forma unor utilaje si instalații, care au fost aplicate în anii anteriori. Mare surpriză am avut: multe dintre aceste invenții au disparut, impreună cu fostele unități de cercetare sau de producție.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: blue; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Așa cum am promis, am continuat investigațiile!</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><b><span style="color: red; font-family: 'Arial','sans-serif'; mso-themecolor: text1;">Procedeu şi dispozitiv pentru dezosarea mecanizată, RO 84330 / 1984</span></b></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjDeAAX55etvj7kcj3GGmJQnuNaZ5NIWtl7k5_YWYf8CSmYWrNbCHamH1uo7gBSInjtfOSs1fbOwSjy4yVmQD0WGlEyQK8SUmqtlkvCsynSZxbwGj9eYyHQAZZrf4-7lOGCAFufx3x8DgxJnjk/s1600/01_RO84330.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" nea="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjDeAAX55etvj7kcj3GGmJQnuNaZ5NIWtl7k5_YWYf8CSmYWrNbCHamH1uo7gBSInjtfOSs1fbOwSjy4yVmQD0WGlEyQK8SUmqtlkvCsynSZxbwGj9eYyHQAZZrf4-7lOGCAFufx3x8DgxJnjk/s320/01_RO84330.jpg" width="222" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhd33goeMPRE0JuhrWI-8aOIdWzj8Xq04kfs_ZeYPHI_taDDtE4Xv3D66rYKFybdNqgZuscgqFRdnssQL9YrMsPqLHZotXHlCVm-GcdnMooCknfi3L1bBzMq2sfhsNqaeiiNh5HVaX2i9nBdQE/s1600/02_RO84330_foto.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="234" nea="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhd33goeMPRE0JuhrWI-8aOIdWzj8Xq04kfs_ZeYPHI_taDDtE4Xv3D66rYKFybdNqgZuscgqFRdnssQL9YrMsPqLHZotXHlCVm-GcdnMooCknfi3L1bBzMq2sfhsNqaeiiNh5HVaX2i9nBdQE/s320/02_RO84330_foto.jpg" width="320" /></a></div>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: 'Arial','sans-serif'; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-themecolor: text1;"><strong><span style="color: red; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Maşină pentru jupuirea căpăţânilor de porc, RO 94346 / 1987 </span></strong></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhqSLqhFbFmZLA8dYuRnjlJdminW9qXAW9Ey53JzE65G6e9xUEOVcNijQkpvJH8ngP4ZobV7g_kvoQO0SRCcnyoMs-9YHO7mGs3JhyphenhyphencvEkNK_l3btRjkt749JstaxhM00PFh7QKLwQJUJvJJUU/s1600/03_RO94348.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" nea="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhqSLqhFbFmZLA8dYuRnjlJdminW9qXAW9Ey53JzE65G6e9xUEOVcNijQkpvJH8ngP4ZobV7g_kvoQO0SRCcnyoMs-9YHO7mGs3JhyphenhyphencvEkNK_l3btRjkt749JstaxhM00PFh7QKLwQJUJvJJUU/s320/03_RO94348.jpg" width="211" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiKscqS0LEORFfdugRlcWsq9FaUjpmqqr3TK4LADEEtzD-0LcVXrIm2xsOC0yU6uDzUlGd4gzgQWWvEp8I1xEFtz4KFsDHFwJxubbLk31tte3m1durSXQvKwG9D77L9FBjb5Z1SWvbD6BHA8ZM/s1600/04_RO94346_foto.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="250" nea="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiKscqS0LEORFfdugRlcWsq9FaUjpmqqr3TK4LADEEtzD-0LcVXrIm2xsOC0yU6uDzUlGd4gzgQWWvEp8I1xEFtz4KFsDHFwJxubbLk31tte3m1durSXQvKwG9D77L9FBjb5Z1SWvbD6BHA8ZM/s320/04_RO94346_foto.jpg" width="320" /></a><b><span style="color: black; font-family: 'Arial','sans-serif'; font-size: 12pt; mso-fareast-font-family: Arial; mso-themecolor: text1;"><span style="mso-list: Ignore;"><span style="font: 7pt 'Times New Roman';"></span></span></span></b></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<span style="color: red;"><b><span style="font-family: 'Arial','sans-serif'; font-size: 12pt; mso-fareast-font-family: Arial; mso-themecolor: text1;"><span style="mso-list: Ignore;"><span style="font: 7pt 'Times New Roman';"> </span></span></span></b><b><span style="font-family: 'Arial','sans-serif'; font-size: 12pt; mso-themecolor: text1;">Dispozitiv pentru deprinderea rapidă a muşchilor de pe mandibulele căpăţânilor de porc, RO 92138 </span></b></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjf7a2MWdIzqCtK-JD7KfReKSdHuZUHw0WFPly6PWT3nmygMSWfJhVIcrSDtTxl-RDTeO_BEG0sZxyRkn43IfVGNiYII55oo6H0nMSWkUC1hfOaZqqULYbDa4ExfHh3vdXIt1I7IrM8TO3aixA/s1600/05_RO92138.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" nea="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjf7a2MWdIzqCtK-JD7KfReKSdHuZUHw0WFPly6PWT3nmygMSWfJhVIcrSDtTxl-RDTeO_BEG0sZxyRkn43IfVGNiYII55oo6H0nMSWkUC1hfOaZqqULYbDa4ExfHh3vdXIt1I7IrM8TO3aixA/s320/05_RO92138.jpg" width="210" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify;">
<span style="font-family: 'Arial','sans-serif'; font-size: 12pt; mso-bidi-font-weight: bold; mso-themecolor: text1;"><span style="color: blue;">Pe baza acestor invenții a fost realizata linia de dezosare din imagine. <span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiLnN2eOj8AuqWtdGi3cF9rNG-kRu3YngtcMjgdqrYjPtH6badiiALgQvGuvwBVkpV0Z_4T7-o170wbTnoJEfRnEbG81kxMeiCbilA34_N12kuTQUuBCuDM_pAvPzR_2AU3MkRYUTTGvmVUwaE/s1600/06_Linia_dezosare.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" nea="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiLnN2eOj8AuqWtdGi3cF9rNG-kRu3YngtcMjgdqrYjPtH6badiiALgQvGuvwBVkpV0Z_4T7-o170wbTnoJEfRnEbG81kxMeiCbilA34_N12kuTQUuBCuDM_pAvPzR_2AU3MkRYUTTGvmVUwaE/s320/06_Linia_dezosare.jpg" width="268" /></a></div>
<span style="color: blue;"><span style="font-family: 'Arial','sans-serif'; font-size: 12pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-weight: bold; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-themecolor: text1;">Linia a fost montata la Abatorul din București.</span> </span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhln00xO1yO9ZmzuFxJgr91GBgDV1B3g_cOLIQNkW92vC8007vCQ4GgzuY6R8NewMFTNZmIoHEnh6Ffp2s85KC1QZxgucZIx7sxx_zoO9cmKNdlbOZl-u9kTFLWlGxBRIUGPD25QKY_ozjsjBI/s1600/07_Abatorul_Bucuresti.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" nea="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhln00xO1yO9ZmzuFxJgr91GBgDV1B3g_cOLIQNkW92vC8007vCQ4GgzuY6R8NewMFTNZmIoHEnh6Ffp2s85KC1QZxgucZIx7sxx_zoO9cmKNdlbOZl-u9kTFLWlGxBRIUGPD25QKY_ozjsjBI/s320/07_Abatorul_Bucuresti.jpg" width="241" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify;">
<span style="color: blue; font-family: 'Arial','sans-serif'; font-size: 12pt; mso-bidi-font-weight: bold; mso-themecolor: text1;">Între timp, abatorul a fost dărâmat, iar clădirea administrativă a fostului abator a devenit restaurant.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhRYbKGX3GAQXmot9KytQnpcODlIkMgcSJG9nilXb1OMSLqToj1Weu6DWqtW5_fOGK8W04IXqjiAeRQFS1z8ImzlqzZ6F1bWuD_3iYp9U2qYP-Ma_fTij_lEHx95fiNvvGwR7mLY1N31J5veMg/s1600/08_Fostul_abator.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="183" nea="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhRYbKGX3GAQXmot9KytQnpcODlIkMgcSJG9nilXb1OMSLqToj1Weu6DWqtW5_fOGK8W04IXqjiAeRQFS1z8ImzlqzZ6F1bWuD_3iYp9U2qYP-Ma_fTij_lEHx95fiNvvGwR7mLY1N31J5veMg/s320/08_Fostul_abator.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify;">
<span style="font-family: 'Arial','sans-serif'; font-size: 12pt; mso-bidi-font-weight: bold; mso-themecolor: text1;"><span style="color: blue;">Linia de dezosare a fost mutată la abatorul din Timișoara.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgtJCrKULemJZ6gp_WbXln7xLjGWlAKu3hNLJD6AiU16tgcSrIvzdF-E9pFSltQyMTGF9Q6o66PIDH5_4PnndoZdV6wDUp7qKHNYqpk9Y6gycnKy2kLIUa9SfcLchpFwCUPikzvIL_QejpjGZ8/s1600/09_Abatorul_Timisoara.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" nea="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgtJCrKULemJZ6gp_WbXln7xLjGWlAKu3hNLJD6AiU16tgcSrIvzdF-E9pFSltQyMTGF9Q6o66PIDH5_4PnndoZdV6wDUp7qKHNYqpk9Y6gycnKy2kLIUa9SfcLchpFwCUPikzvIL_QejpjGZ8/s1600/09_Abatorul_Timisoara.jpg" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify;">
<span style="font-family: 'Arial','sans-serif'; mso-fareast-font-family: 'Times New Roman';"><span style="color: blue; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Dupa demolări succesive, din abator au supraviețuit turnul central, poarta și cele două statui. Turnul central va fi <span style="mso-bidi-font-weight: bold;">bucata de istorie</span> care va aminti de abator chiar și după construcția mall-ului care va lua locul monumetului istorico-industrial.</span></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh_fP7ZT56z6mAcYwXwW5TgKklj1VcDt76DIzXN2PTmPZK5ca2LTYyhXS60of-ct4eb5SPLukpwBsZX-vdQG5uEQ2mKUjadJ0B4vFcK6g50ZAtbH9qgVzx3tOFqvH81jt6QbOCOmjSi6FTJRKk/s1600/10_Mall_Timisoara.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="256" nea="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh_fP7ZT56z6mAcYwXwW5TgKklj1VcDt76DIzXN2PTmPZK5ca2LTYyhXS60of-ct4eb5SPLukpwBsZX-vdQG5uEQ2mKUjadJ0B4vFcK6g50ZAtbH9qgVzx3tOFqvH81jt6QbOCOmjSi6FTJRKk/s320/10_Mall_Timisoara.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<br /></div>
<br />
<br />Dan C. Badeahttp://www.blogger.com/profile/02146470931776378386noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-745549358411536057.post-81772144592438781752012-09-24T07:46:00.005+03:002012-09-26T07:43:06.391+03:00INDUSTRII ȘI INVENȚII DISTRUSE ÎN ULTIMII 20 DE ANI–partea a II a<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #0b5394; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Recent, am avut nefericita idee de a verifica practic existenta unor inventii personale, sub forma unor utilaje si instalații, care au fost aplicate în anii anteriori. Mare surpriză am avut: multe dintre aceste invenții au disparut, impreună cu fostele unități de cercetare sau de producție.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #0b5394; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Așa cum am promis, am continuat investigațiile! </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="color: #0b5394;"><b><span style="font-family: 'Arial','sans-serif'; font-size: 12pt; mso-themecolor: text1;">Procedeu vibroelectrostatic de purificare a</span></b><b><span style="font-family: 'Arial','sans-serif'; font-size: 12pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-themecolor: text1;"> </span></b><b><span style="font-family: 'Arial','sans-serif'; font-size: 12pt; mso-themecolor: text1;">produselor cerealiere, </span></b><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="EN-US" style="font-family: 'Arial','sans-serif'; font-size: 12pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-themecolor: text1;">Brevet de invenție </span></b><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-family: 'Arial','sans-serif'; font-size: 12pt; mso-themecolor: text1;">Ro 100600 / 1990</span></b></span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-family: 'Arial','sans-serif'; font-size: 12pt; mso-themecolor: text1;"></span></b><span style="font-family: 'Arial','sans-serif'; font-size: 12pt; mso-themecolor: text1;"><span style="font-family: 'Arial','sans-serif'; font-size: 12pt; mso-themecolor: text1;"><span style="color: #0b5394; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Pentru aplicarea invenției, m-am asociat cu AUTOMATICA SA(vezi foto).</span></span></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgdeU_-PzcoALxE16swKQ9ODaKnKll5vJoEw0i5YgYM2TbIQr2zs4rbAYdCKb4BEKXRqsQTW0kDRws6UPDUrpCZeL_JOdn6_f0HtnP-o-KL86vzgtaMaLfxXRIsot_O2oXzrE19L6RqsIV5j04/s1600/Automatica_SA.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" hea="true" height="198" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgdeU_-PzcoALxE16swKQ9ODaKnKll5vJoEw0i5YgYM2TbIQr2zs4rbAYdCKb4BEKXRqsQTW0kDRws6UPDUrpCZeL_JOdn6_f0HtnP-o-KL86vzgtaMaLfxXRIsot_O2oXzrE19L6RqsIV5j04/s320/Automatica_SA.jpg" width="320" /></a><span style="color: black; font-family: 'Arial','sans-serif'; font-size: 12pt; mso-themecolor: text1;"></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<span style="color: #0b5394; font-family: 'Arial','sans-serif'; font-size: 12pt; mso-themecolor: text1;">În anul 1994, împreună cu AUTOMATICA SA, am realizat Vibroseparatorul electrostatic pentru curățirea cerealelor (vezi foto).</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiI76prlk1_5LA_dxB_Fq6gkwAogld-5fPgc4B3P-hENaAHtDvoAjRJZfRu8taqgoUISBm2gYes-VYhr_YL-1hKo74PItIcwq_BDLeaLKNP_ZLcUIuJsv3uqDaeB8HM3FxgiZ9LcwNOpb7nvhM/s1600/Separator_electrostatic_cereale.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" hea="true" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiI76prlk1_5LA_dxB_Fq6gkwAogld-5fPgc4B3P-hENaAHtDvoAjRJZfRu8taqgoUISBm2gYes-VYhr_YL-1hKo74PItIcwq_BDLeaLKNP_ZLcUIuJsv3uqDaeB8HM3FxgiZ9LcwNOpb7nvhM/s320/Separator_electrostatic_cereale.jpg" width="226" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<span style="color: #0b5394; font-family: 'Arial','sans-serif'; font-size: 12pt; mso-themecolor: text1;"><o:p>Utilajul a fost montat la S.C. INTER AGRA INVEST SRL, Arad. Este interesant și ce scria presa vremii (vezi foto).</o:p></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh6k9b6kNFcj-tURAkD1psHI7QCNSJzjMmRDtw2gO16cofbN56SAOYwN8DdtJw3qB2FQJbAYG4pLJl9JrlqgNH8VhIh-pgR7w_cDNiMSkT0FBl564ehit0x5KnL7T41vT6rFo_Gl5zTbsXgtVc/s1600/Articol_rev_CAPITAL.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" hea="true" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh6k9b6kNFcj-tURAkD1psHI7QCNSJzjMmRDtw2gO16cofbN56SAOYwN8DdtJw3qB2FQJbAYG4pLJl9JrlqgNH8VhIh-pgR7w_cDNiMSkT0FBl564ehit0x5KnL7T41vT6rFo_Gl5zTbsXgtVc/s320/Articol_rev_CAPITAL.jpg" width="229" /></a><span style="color: black; font-family: 'Arial','sans-serif'; font-size: 12pt; mso-themecolor: text1;"></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span style="color: #0b5394; font-family: 'Arial','sans-serif'; font-size: 12pt; mso-themecolor: text1;">În prezent, nu a ramas nimic din această asociere, după cum se observă în fotografie. După privatizarea S.C. AUTOMATICA SA, noul proprietar a început să dărâme halele de producție.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj0q7cKBv61VyLO6zF0sNfM_ar2uJzc4VJRn7r4BSH1FgrZoMp4PK1B0J0jVsCTaPflQYASa3DQHBA3T5l8uW38h2MWtafSnE9SEJmk_wc6pOVsAMM1UAuMgV5eFZL4JuCaX1Fbr2S8rD2vBVA/s1600/Automatica_rest.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" hea="true" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj0q7cKBv61VyLO6zF0sNfM_ar2uJzc4VJRn7r4BSH1FgrZoMp4PK1B0J0jVsCTaPflQYASa3DQHBA3T5l8uW38h2MWtafSnE9SEJmk_wc6pOVsAMM1UAuMgV5eFZL4JuCaX1Fbr2S8rD2vBVA/s320/Automatica_rest.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<br />
<br />
<span style="color: black; font-family: 'Arial','sans-serif'; font-size: 12pt; mso-themecolor: text1;"><span style="color: black; font-family: 'Arial','sans-serif'; font-size: 12pt; mso-themecolor: text1;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><o:p></o:p></span></span></span><o:p></o:p><br />Dan C. Badeahttp://www.blogger.com/profile/02146470931776378386noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-745549358411536057.post-8220298479049232232012-09-19T19:52:00.002+03:002012-09-19T19:52:10.963+03:00INDUSTRII ȘI INVENȚII DISTRUSE ÎN ULTIMII 20 DE ANI<div style="text-align: justify;">
<strong>Recent, am avut nefericita idee de a verifica practic existenta unor invenții personale, sub forma unor utilaje si instalații, care au fost aplicate în anii anteriori.</strong></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
Mare surpriză am avut: multe dintre aceste invenții au disparut, impreună cu fostele unități de cercetare sau de producție.</div>
<div style="text-align: justify;">
Să luăm aceste invenții pe rând!</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong><span style="color: red;">Invențiile aplicate la Institutul de Chimie Alimentară din București:</span></strong></div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>Procedeu pentru purificarea electrostatică a germenilor de grâu, Brevet RO 100599/1989.</strong></div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>În fotografie: Separator electrostatic pentru germeni de grâu.</strong></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhPiW-dWcVs1CDHnZR-hb_tHkC4PAf7_sp6Y-P8ROq9_6oMhP401jmc59xo30M5dVuCQvBZnC5j-yuZynAVJXP9hvUofVrYhSGuE9Zzws1U1IgZBri4-mNStnW5sLo9TfaZw8cv_Ys-QoL41_Y/s1600/Separator_germeni_grau.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" hea="true" height="225" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhPiW-dWcVs1CDHnZR-hb_tHkC4PAf7_sp6Y-P8ROq9_6oMhP401jmc59xo30M5dVuCQvBZnC5j-yuZynAVJXP9hvUofVrYhSGuE9Zzws1U1IgZBri4-mNStnW5sLo9TfaZw8cv_Ys-QoL41_Y/s320/Separator_germeni_grau.jpg" width="320" /></a></div>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<strong>Procedeu pentru curățirea electrostatică a germenilor de porumb, Brevet RO100600/1990.</strong></div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>În fotografie: Separator electrostatic pentru germeni de porumb.</strong></div>
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgYZRh-tR20oz7jgPDXlVdDjRBUSNjuCCHafRWWwXNxHM11yXaqi9ZBVR5yR6Beyqw9qg6aFmOKQd5cPVAzGeZl_XK_gryV2-L0fErXJ3Yss8S9B94_yXIZeDC1KSZg3T7LnLNtb6slSd4GMMM/s1600/Separator_germeni_porumb.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" hea="true" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgYZRh-tR20oz7jgPDXlVdDjRBUSNjuCCHafRWWwXNxHM11yXaqi9ZBVR5yR6Beyqw9qg6aFmOKQd5cPVAzGeZl_XK_gryV2-L0fErXJ3Yss8S9B94_yXIZeDC1KSZg3T7LnLNtb6slSd4GMMM/s320/Separator_germeni_porumb.jpg" width="242" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
Acum ce vom găsi la fostul Institut de Chimie Alimentară (ICA)? Vom găsi un dosar penal și fotografiile de mai jos.</div>
<div style="text-align: justify;">
Invențiile aplicate la ICA au dispărut misterios în urma privatizării, conform dosarului penal nr. 25497/3/2012 de la Tribunalul București, care a fost întocmit pentru infracțiuni de corupție (legea nr. 78/2000), </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiRiVz35vEklCSW6BqHp-E89RNIxJlzAr_6eKLDUXJwUk0ARd3kVsXeXNwzgvRqo2gaBwgMwIMN_o2npm9MWoSQXMMB65P7tAe_3uxF6z3jDh8Qf7L3kPuaddgcJrCpGr9lJQPmzKT07eaXv2I/s1600/Sediul_ICA.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" hea="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiRiVz35vEklCSW6BqHp-E89RNIxJlzAr_6eKLDUXJwUk0ARd3kVsXeXNwzgvRqo2gaBwgMwIMN_o2npm9MWoSQXMMB65P7tAe_3uxF6z3jDh8Qf7L3kPuaddgcJrCpGr9lJQPmzKT07eaXv2I/s1600/Sediul_ICA.jpg" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhWYchuNI1ggG2LTtA0R9qN2fpkpIShTDmvAQ1ynkKZTGcx4ohIpF_96cKmd5AXqz8ddNC7U63UvpF1LV6oesIK06u_Z9SLM6eOrgeB8Qx2V2PtiYzwR2QTHLCaq8lJ_h6t2ILGY0v43hx_gnQ/s1600/Sediu_ICA.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" hea="true" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhWYchuNI1ggG2LTtA0R9qN2fpkpIShTDmvAQ1ynkKZTGcx4ohIpF_96cKmd5AXqz8ddNC7U63UvpF1LV6oesIK06u_Z9SLM6eOrgeB8Qx2V2PtiYzwR2QTHLCaq8lJ_h6t2ILGY0v43hx_gnQ/s320/Sediu_ICA.jpg" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<strong><span style="color: red;">Invențiile aplicate la S.C. Muntenia SA din București.</span></strong></div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>Separator electrostatic pentru curățirea miezurilor de semințe oleaginoase, Brevete RO 90452/1986 și 100598/1989.</strong></div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>In fotografie: Separatorul electrostatic pentru curățirea miezurilor de semințe de floarea soarelui.</strong></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi6JnbgN90xcec8GTMBrV7Uc3NGfTuLptCv_qPPnPCqXEh03iZr_OqtnkdeeNyJ6hwZTUQQzRCRJ6hSXF4PNNuxK8U9J6PvSNHzjEmVQHUdIbn0ZTzz-69qlJtTHOryhi-zwWw5Hr1D-yDIDk4/s1600/Separator_coji_Fl_soarelui.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" hea="true" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi6JnbgN90xcec8GTMBrV7Uc3NGfTuLptCv_qPPnPCqXEh03iZr_OqtnkdeeNyJ6hwZTUQQzRCRJ6hSXF4PNNuxK8U9J6PvSNHzjEmVQHUdIbn0ZTzz-69qlJtTHOryhi-zwWw5Hr1D-yDIDk4/s320/Separator_coji_Fl_soarelui.jpg" width="311" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Invențiile aplicate la S.C. MUNTENIA SA, București. au disparut, după ce producatorul american de ulei comestibil Bungee a anuntat ca închide fabrica de ulei Muntenia, deoarece nu mai putea realiza o activitate rentabilă în respectiva locație. La prima vedere părea un eșec al producatorului de ulei Bungee pe piața romånească. În realitate, era o mare afacere. Americanii au decis vânzarea unui teren de aproape 6 hectare, amplasat în zona soșelei Viilor din Capitală, teren aflat în proprietatea fabricii de ulei Muntenia. Terenurile și cladirile fabricii se aflau chiar în apropierea Palatului Parlamentului, adică în buricul Capitalei, iar metrul patrat de teren în zona costa 300 de euro! Pe cele sase hectare de teren putea răsări un nou cartier rezidențial. Aproape de sfîrşitul anului 2012, terenul este în continuare viran, în urma demolării totale din anul 2006 (vezi foto).</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjVr2aFpqnp9gB-vOUT-q0UCkB0_HGwXSdz0ksjim-ZEjVCot-TAlXsXwoSn0Fgxcj2Rbd20OxftX47qXdfvzP_RPaFVRgEogtWkQws7-cvaIwIZzxZEACz7oLH4OusVqb01Amt4nEVZuZM5Nw/s1600/Fabrica_de_ulei_Muntenia.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" hea="true" height="211" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjVr2aFpqnp9gB-vOUT-q0UCkB0_HGwXSdz0ksjim-ZEjVCot-TAlXsXwoSn0Fgxcj2Rbd20OxftX47qXdfvzP_RPaFVRgEogtWkQws7-cvaIwIZzxZEACz7oLH4OusVqb01Amt4nEVZuZM5Nw/s320/Fabrica_de_ulei_Muntenia.jpg" width="320" /></a></div>
<br />
<strong><span style="color: red;">Voi continua investigațiile, în legătură și cu celelate invenții ale mele, pentru a vedea ce voi mai descoperi.</span></strong><br />
<br />
<strong></strong>Dan C. Badeahttp://www.blogger.com/profile/02146470931776378386noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-745549358411536057.post-21343463541849894292012-09-12T19:36:00.004+03:002012-09-14T16:18:32.700+03:00Un exemplu de inovare si transfer de tehnologie<div style="text-align: justify;">
Inovarea este implementarea unui produs nou sau semnificativ îmbuntăţit (bun sau serviciu), sau proces, o nouă metodă de marketing, ori o nouă metodă organizaţională. Această definiţie largă a inovării cuprinde o gamă extinsă de posibile inovaţii. O inovare poate fi definită mai restrâns ca fiind implementarea a unuia sau a mai multor tipuri de inovaţii, de exemplu inovaţiile privind produsele şi procesele.</div>
<div style="text-align: justify;">
Procesul de inovare începe cu o descoperire ştiințifică (cercetare fundamentală), se transformă într-o invenţie, care este valorificată apoi prin proiectare - inginerie şi activităţi de producţie şi se sfârseşte cu marketingul şi vânzarea noului produs inovativ sau a noului proces inovativ.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<strong><span style="color: red;">LINIE MECANIZATĂ DE DEZOSARE</span></strong></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Piața - sursa inovării: Cerința pieței era de a crește producția de carne porc-lucru, pentru fabricarea salamurilor maturate, prin valorificarea căpățânilor.</div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: blue;"><strong>Selectarea problemei de cercetare</strong></span></div>
<div style="text-align: justify;">
Dezosarea mecanizata a căpățânilor de porc, în scopul realizării unei linii de mare capacitate, care să prelucreze 360 căpățâni/oră(1.000.000 porci / an) <br />
<div style="text-align: justify;">
<br />
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgaZ6jH6O4Us7Id7q709ikqa9iZ04duEf_lhAPEblP-laIn4zL6K9ZaMQxRAu80QkgoEqJ5lk_UIuHw_58P6cOgSI6iIVWjUpAY5TSCiU11K49x9pI5yGEGLa1wvlHXqKhcBbssTFzehCQ0svA/s1600/Picture1.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" hea="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgaZ6jH6O4Us7Id7q709ikqa9iZ04duEf_lhAPEblP-laIn4zL6K9ZaMQxRAu80QkgoEqJ5lk_UIuHw_58P6cOgSI6iIVWjUpAY5TSCiU11K49x9pI5yGEGLa1wvlHXqKhcBbssTFzehCQ0svA/s1600/Picture1.jpg" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<strong><span style="color: blue;">Consorțiul de proiect:</span></strong></div>
<div style="text-align: justify;">
Institutul de Chimie Alimentară (ICA)</div>
<div style="text-align: justify;">
Universitatea POLITEHNICA din București</div>
<div style="text-align: justify;">
Prelucrarea cărnii Splai din București (beneficiarul)</div>
<div style="text-align: justify;">
FUPS Sibiu (fabricantul utilajelor)</div>
<div style="text-align: justify;">
A fost semnat un contract de consorțiu, prin care s-a planificat realizarea proiectului.</div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: blue;"><strong>Echipa de proiect: </strong></span></div>
<div style="text-align: justify;">
A fost compusa din specialisti ai celor patru parteneri).</div>
<div style="text-align: justify;">
Directorul de proiect a fost reprezentantul ICA (dr. ing. Dan C. Badea). </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<strong><span style="color: blue;">Cercetarea documentară:</span></strong></div>
<div style="text-align: justify;">
Din cercetarea documentară a rezultat ca există un utilaj de jupuire a ratului de porc, pentru utilizarea pielii la fabricarea pantofilor de damă. Utilajul era fabricat de firma AMCO din SUA. Din cercetarea de brevet a rezultat ca nu exista o inventie potrivita cerintelor proiectului.</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<div style="text-align: justify;">
<strong><span style="color: blue;">Formularea ipotezelor științifice:</span></strong> <br />
<div style="text-align: justify;">
Bionica – sursa invenției: din studiul anatomiei căpățânii de porc, au rezultat următoarele: neuniformitatea formei căpățânilor; rezistența inserției țesutului este minimă pe direcția normală a osului mandibular și a celui facial. <br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgdqlHzGVql4XOcH_NAyva7ONqKi9fWXwRx7OdbYEOwPME4pp78IM157sVV1sAfn9X0Z3Kz5tSOqwTJAUr0EsuBZzYFUQgDug8V40HD8tgEJ8Yk11pFKRAxUYuIkRFENDRQtLqqAHIZz8bDQYM/s1600/Picture3.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" hea="true" height="256" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgdqlHzGVql4XOcH_NAyva7ONqKi9fWXwRx7OdbYEOwPME4pp78IM157sVV1sAfn9X0Z3Kz5tSOqwTJAUr0EsuBZzYFUQgDug8V40HD8tgEJ8Yk11pFKRAxUYuIkRFENDRQtLqqAHIZz8bDQYM/s320/Picture3.jpg" width="320" /></a></div>
<div align="justify" class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<strong><span style="color: blue;">Obiective experimentale:</span></strong></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
O1 – varianta robotizată este eficace, dar scumpă.</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
O2 – varianta mecanică, bazată pe mecanisme cu came si elemente de geometrie este mai ieftina.<br />
În urma experimentărilor preliminare a fost aleasă varianta O2.</div>
<br />
<br />
<strong><span style="color: blue;">BREVETARE INVENȚII, EXECUȚIE MODELE ȘI EXPERIMETĂRI:</span></strong> <br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #183883; font-family: Arial; font-size: 20pt; font-weight: bold; language: ro; mso-ascii-font-family: Arial; mso-bidi-font-family: Arial; mso-color-index: 1; mso-fareast-font-family: +mn-ea; mso-fareast-theme-font: minor-fareast; mso-style-textfill-fill-alpha: 100.0%; mso-style-textfill-fill-color: #183883; mso-style-textfill-fill-themecolor: text1; mso-style-textfill-type: solid;">Procedeu şi dispozitiv pentru dezosarea mecanizată, RO 84330 / 1984</span> <br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiCL-0ijxNTgXZ85A6kVbNhk01F91HMudB6kBHjucA0YvtUsjx6950NDRv2viUurqFHp5Xa7OpTmTAeXNt94GrNj1x0sHuBMDkyq6_Ml2flXvoq38HXIVm1pN5EAVD_zhLS2dumCW2AoF7V9eM/s1600/Picture6.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" hea="true" height="232" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiCL-0ijxNTgXZ85A6kVbNhk01F91HMudB6kBHjucA0YvtUsjx6950NDRv2viUurqFHp5Xa7OpTmTAeXNt94GrNj1x0sHuBMDkyq6_Ml2flXvoq38HXIVm1pN5EAVD_zhLS2dumCW2AoF7V9eM/s320/Picture6.png" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgxmNW1vznqVQWXJib02RBJGyERANxgANscLFs64FpOHSXWEgRUdCe6v4yp7vfb-c5MmGPC59EpM3jm85BDECKJjqWhYaFEbuMjoMRjMJxvPbGXwXMugZtjPBA6dcjNhOu8fdAu3ksuKmyodC0/s1600/Picture4.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" hea="true" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgxmNW1vznqVQWXJib02RBJGyERANxgANscLFs64FpOHSXWEgRUdCe6v4yp7vfb-c5MmGPC59EpM3jm85BDECKJjqWhYaFEbuMjoMRjMJxvPbGXwXMugZtjPBA6dcjNhOu8fdAu3ksuKmyodC0/s320/Picture4.png" width="222" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh2JBp-ZxN1xU-jl5KPHXYveQ6QGFrxoNzHUgANX3ZdnLWFJnHvxuIfdABoIGAWw2hXreOcxj1UK2tiuom90ggVw1MOB8xz5z4NSKBEWk0uwaYi7GOj7q0YU5sxZ-GohdBeky25yFKhyphenhyphenD6Bgno/s1600/Picture4.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" hea="true" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh2JBp-ZxN1xU-jl5KPHXYveQ6QGFrxoNzHUgANX3ZdnLWFJnHvxuIfdABoIGAWw2hXreOcxj1UK2tiuom90ggVw1MOB8xz5z4NSKBEWk0uwaYi7GOj7q0YU5sxZ-GohdBeky25yFKhyphenhyphenD6Bgno/s320/Picture4.png" width="222" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjXyi98XJ3iVuum0ZsLb725Rlt_RXW8NV0GRImcPuNVU6PaQclhsjRQM-VGBB-XP3u_ytrnZUHBbXC2ndILDFVyCiXUFzZ5nLodyz0USi5Z4jPJnUebufvx80XdKdM_edrgKQ_H0GTsvak4hHU/s1600/Picture5.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" hea="true" height="201" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjXyi98XJ3iVuum0ZsLb725Rlt_RXW8NV0GRImcPuNVU6PaQclhsjRQM-VGBB-XP3u_ytrnZUHBbXC2ndILDFVyCiXUFzZ5nLodyz0USi5Z4jPJnUebufvx80XdKdM_edrgKQ_H0GTsvak4hHU/s320/Picture5.png" width="320" /></a></div>
<span style="color: #183883; font-family: Arial; font-size: 20pt; font-weight: bold; language: ro; mso-ascii-font-family: Arial; mso-bidi-font-family: Arial; mso-color-index: 1; mso-fareast-font-family: +mn-ea; mso-fareast-theme-font: minor-fareast; mso-style-textfill-fill-alpha: 100.0%; mso-style-textfill-fill-color: #183883; mso-style-textfill-fill-themecolor: text1; mso-style-textfill-type: solid;"><span style="color: blue;"><span style="font-family: Times New Roman; font-size: small;">Foto invenție:</span> </span></span> <br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgW9bhJtiD0JPWsfynrZ0olslvkAQozPzGZp0-B9upF1yHx4BgS7adhNPaWezXxmOHiK-awKRIXjG9Zu9IZ6f3rasXtmwZ2DgkfP0G0QDy_dSKASFj9VIQ37W3fkCXrq-5ojodARFMfNaDhXvw/s1600/Picture7.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" hea="true" height="234" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgW9bhJtiD0JPWsfynrZ0olslvkAQozPzGZp0-B9upF1yHx4BgS7adhNPaWezXxmOHiK-awKRIXjG9Zu9IZ6f3rasXtmwZ2DgkfP0G0QDy_dSKASFj9VIQ37W3fkCXrq-5ojodARFMfNaDhXvw/s320/Picture7.png" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 10pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 10pt; text-align: justify;">
<b><span style="color: blue; font-family: Calibri;">Maşină pentru jupuirea căpăţânilor de porc, RO 94346 / 1987:</span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 10pt;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhw8Pw-U0jQ-LnryQhqw0N9GS1Nrh8sYgMG-fy-XvmXg1jQ4aBBzvlmHybTIzm7ZeGuN7Qy107vDD70b8rwggP-syCks0bVQFaSNWne3zaqSHwmEIzoqrN6u-ua3jHNHYNcqG5hRTfZmlOMtI0/s1600/Picture8.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" hea="true" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhw8Pw-U0jQ-LnryQhqw0N9GS1Nrh8sYgMG-fy-XvmXg1jQ4aBBzvlmHybTIzm7ZeGuN7Qy107vDD70b8rwggP-syCks0bVQFaSNWne3zaqSHwmEIzoqrN6u-ua3jHNHYNcqG5hRTfZmlOMtI0/s320/Picture8.png" width="211" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj3D2UiCRhnSEL0NyP0tm7-WO5yu-Gi5zdktYiZjx9j3Nmuu6hd4RnkiyRCW4Yl7VDuAoIAr0JXBeQ7yi4CBwsC0gUmpDH3i1YVOwxGGd1nWWdeHuiYXAdZdadZ8e3tek1nLB_JAT7Nl5BM5J0/s1600/Picture9.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" hea="true" height="250" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj3D2UiCRhnSEL0NyP0tm7-WO5yu-Gi5zdktYiZjx9j3Nmuu6hd4RnkiyRCW4Yl7VDuAoIAr0JXBeQ7yi4CBwsC0gUmpDH3i1YVOwxGGd1nWWdeHuiYXAdZdadZ8e3tek1nLB_JAT7Nl5BM5J0/s320/Picture9.png" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 10pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 10pt; text-align: justify;">
<b><span style="color: blue; font-family: Calibri;">Dispozitiv pentru deprinderea rapidă a muşchilor de pe mandibulele căpăţânilor de porc, RO 92138: </span></b></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEihtIBvF1wTd2w7T-rp4rvE4_kA_foeVXUYmK59Bmj6firseDDBLlKeif81gH0pXsUQMCxRXmyuaKF7xSCwuuGmI63YTlodX9xeltdL00xihKUgvotuvt3sy_hhl4mnEDlMv6g6rJnCTPSh3m4/s1600/Picture10.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" hea="true" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEihtIBvF1wTd2w7T-rp4rvE4_kA_foeVXUYmK59Bmj6firseDDBLlKeif81gH0pXsUQMCxRXmyuaKF7xSCwuuGmI63YTlodX9xeltdL00xihKUgvotuvt3sy_hhl4mnEDlMv6g6rJnCTPSh3m4/s320/Picture10.png" width="210" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhVSSq4KgDmhqedeBG5V2ZWanhDAHDGBCxFNct6X5Sgjs6G0Bnl39xuyUP70w86D-q8t-GMsHCv0T5eJ46vg1c8nbt7NQKE2BGFs0mZDbpXD0hb72vGnvnC5o6jsY-iaNf_JOmMzVVlTxPI7hI/s1600/Picture11.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" hea="true" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhVSSq4KgDmhqedeBG5V2ZWanhDAHDGBCxFNct6X5Sgjs6G0Bnl39xuyUP70w86D-q8t-GMsHCv0T5eJ46vg1c8nbt7NQKE2BGFs0mZDbpXD0hb72vGnvnC5o6jsY-iaNf_JOmMzVVlTxPI7hI/s320/Picture11.png" width="311" /></a></div>
<o:p><div align="justify" class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 10pt;">
<b><span style="color: blue; font-family: Calibri;">Transferul de tehnologie:</span></b></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 10pt;">
<o:p>Transferul de tehnologie este procesul prin care cunoştinţe, facilităţi sau capacităţi existente, finanţate din fonduri publice sau private de cercetare – dezvoltare, sunt folosite în scopul satisfacerii unor necesităţi publice şi private. În principiu, între rezultatele proceselor de transfer tehnologic de succes, se pot evidenţia îmbunătăţirea produselor, eficientizarea serviciilor, perfecţionarea proceselor de fabricaţie, realizarea unor produse noi destinate desfacerii pe pieţe naţionale şi internaţionale.</o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 10pt; text-align: justify;">
<o:p>În cazul acestui transfer tehnologic, a fost semnat un contract de licența brevet si s-a efectuat training cu personalul deservent al beneficiarului.</o:p></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 10pt; text-align: justify;">
<b><span style="color: blue; font-family: Calibri;">Experimentări industriale<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>- Transferul tehnologiei:</span></b></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgrGTClXMA-6vwIdJcMFqAqQvuCdd9y_f3Alqlqo9FDC-ju701s7d-6A8I0-cHsfAjlQT4m2uzslRxAjwrHRToMBJ-oniEhmlwesMlMK-r1Xl_y5MqzR-Fe8E4X5ujtuW618WJhrr5bHHgRdpo/s1600/Picture12.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" hea="true" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgrGTClXMA-6vwIdJcMFqAqQvuCdd9y_f3Alqlqo9FDC-ju701s7d-6A8I0-cHsfAjlQT4m2uzslRxAjwrHRToMBJ-oniEhmlwesMlMK-r1Xl_y5MqzR-Fe8E4X5ujtuW618WJhrr5bHHgRdpo/s320/Picture12.jpg" width="268" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 10pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 10pt; text-align: justify;">
<b><span style="color: blue; font-family: Calibri;">Linie de dezosare mecanizata:</span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 10pt; text-align: justify;">
<o:p><strong>CARACTERISTICI TEHNICE:</strong></o:p></div>
<div align="justify">
</div>
<div align="justify">
Capacitatea: 360 capatani / ora.</div>
<div align="justify">
Dimensiuni de gabarit:</div>
<div align="justify">
- lungime: 27,0 m;</div>
<div align="justify">
- latime: 2,5 m;</div>
<div align="justify">
- inaltime: 3,5 m.</div>
<div align="justify">
Greutate: 7,25 tone.</div>
<div align="justify">
Personal de deservire: 5 oameni.</div>
<br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiRLnr7hdcLbFDMpYroygs8dnYN4UiiohB8ibs0gzHehwZ96h6t2ICFkYvrtuJT31RAFs6pfgpEfgMg3l-UP4Wc6xO1Zs6OA6G4vpo4ADq4gq0srxR6fjbc6tfKLDcrT52olVix-HfC7J4SowE/s1600/Picture13.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" hea="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiRLnr7hdcLbFDMpYroygs8dnYN4UiiohB8ibs0gzHehwZ96h6t2ICFkYvrtuJT31RAFs6pfgpEfgMg3l-UP4Wc6xO1Zs6OA6G4vpo4ADq4gq0srxR6fjbc6tfKLDcrT52olVix-HfC7J4SowE/s1600/Picture13.jpg" /></a></div>
<br /><div style="text-align: justify;">
<strong><span style="color: blue;">Certificarea:</span></strong></div>
<div style="text-align: justify;">
Directorul proiectului: Dr. ing. Dan C. Badea, participând la omologare, la S.C.SPLAI SA, Bucureşti, în anul 1985. </div>
<br /><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEheQ6B1ci9NYBqCCGViz86EX7Zsgm9kI3bBiR6Jj-g4BSdNykVvNGe0ABuLPP-93T2B-bRZhnXKawk_Ds1aqDxvfRuArQHLEX6VYyFYAK2WPjlHRJnpQPrK53brUqvwaZesYisPwUpZUpNMVFI/s1600/Picture14.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" hea="true" height="203" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEheQ6B1ci9NYBqCCGViz86EX7Zsgm9kI3bBiR6Jj-g4BSdNykVvNGe0ABuLPP-93T2B-bRZhnXKawk_Ds1aqDxvfRuArQHLEX6VYyFYAK2WPjlHRJnpQPrK53brUqvwaZesYisPwUpZUpNMVFI/s320/Picture14.jpg" width="320" /></a></div>
<br /><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 10pt; text-align: justify;">
<b><span style="color: blue; font-family: Calibri;">Transferul tehnologic transnațional:</span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 10pt; text-align: justify;">
<o:p>Participarea directorului de proiect la contractarea internaționala a Liniei de dezosare mecanizata, Moscova, în anul 1985.<br /><span style="color: red;">Instrumentul de transfer tehnologic a fost un contract de know-how.</span></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 10pt;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjSoI907WSi_M9QRGbmDW4u1Dt6phjkgNRnOt71IkN6GxAywpdINvDMCRkk49aoaRiQfrIAiHte8EiWYt-k1-Or9s5YO3_yMF1HATZmAyJfFQOSggqLb5URIbwU-oo0Ahq3_Rh-Lgdw05rmpyg/s1600/Picture15.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" hea="true" height="198" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjSoI907WSi_M9QRGbmDW4u1Dt6phjkgNRnOt71IkN6GxAywpdINvDMCRkk49aoaRiQfrIAiHte8EiWYt-k1-Or9s5YO3_yMF1HATZmAyJfFQOSggqLb5URIbwU-oo0Ahq3_Rh-Lgdw05rmpyg/s320/Picture15.jpg" width="320" /></a></div>
</o:p><br />
<br />
<br /></div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
<o:p><span style="color: blue;"></span></o:p><br />
<span style="color: #183883; font-family: Arial; font-size: 20pt; font-weight: bold; language: ro; mso-ascii-font-family: Arial; mso-bidi-font-family: Arial; mso-color-index: 1; mso-fareast-font-family: +mn-ea; mso-fareast-theme-font: minor-fareast; mso-style-textfill-fill-alpha: 100.0%; mso-style-textfill-fill-color: #183883; mso-style-textfill-fill-themecolor: text1; mso-style-textfill-type: solid;"><span style="color: blue;"></span></span>Dan C. Badeahttp://www.blogger.com/profile/02146470931776378386noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-745549358411536057.post-51921952044110856442012-09-10T20:02:00.005+03:002012-09-11T19:01:21.600+03:00O noua tara !<div style="text-align: justify;">
Va transcriu discursul domnului Presedinte ALMA MATER, de la Resita, din data de 10 septembrie 2012.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
"<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-family: 'Times New Roman','serif'; font-size: 14pt; line-height: 115%; mso-no-proof: yes;">EDUCAŢIA – TRECUT, PREZENT, VIITOR <o:p></o:p></span></b></div>
<div style="text-align: justify;">
Prof. dr. ing. Anton HADĂR</div>
<div style="text-align: justify;">
Preşedinte ALMA MATER<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiouKteIKt7WgV1Fd9i_Kp9efIC_Myc7OWeiLZDiwQLfg4QabnQTge9TBe02CFBfpF5fEHOxzAVyT1gPtLRSXrip5935-wGBGhXubgqswuH2jX6w_hrK6A7mKcq5ejWk-GJbFtTjjCPLqgD-gc/s1600/images.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" hea="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiouKteIKt7WgV1Fd9i_Kp9efIC_Myc7OWeiLZDiwQLfg4QabnQTge9TBe02CFBfpF5fEHOxzAVyT1gPtLRSXrip5935-wGBGhXubgqswuH2jX6w_hrK6A7mKcq5ejWk-GJbFtTjjCPLqgD-gc/s1600/images.jpg" /></a></div>
Dacă mă refer la trecutul educaţiei, aş vrea să mă refer la trecutul recent, caracterizat de multiplele şi complexele evoluţii ale tranziţiei României către capitalismul democratic şi ale integrării sale în Uniunea Europeană. Inadecvările şi inabilităţile politice din ultimii ani au adâncit sărăcia din ţară şi au afectat grav componente vitale ale dezvoltării societăţii, cum este educaţia. Revoluţia din decembrie 1989 a găsit educaţia din România corespondentă unei ţări industrial – agrare, care avea un potenţial economic de luat în seamă. În perioada post revoluţie, trei procese au măcinat România: dezindustrializarea brutală, polarizarea societăţii şi ignorarea resurselor interne. Am ignorat resursele interne ale ţării şi am apelat la importuri tot mai mari, promovând un consum bazat de credite şi împrumuturi. Am distrus producţia internă, am adus în “sapă de lemn” educaţia şi cercetarea ştiinţifică, iar sănătatea am pus-o pe “butuci“. Pretinsele reforme, din domeniile importante ale societăţii sau economiei, nu au atins rezultatele promise, deoarece nu s-au bazat pe viziunea integratoare a dezvoltării prin educaţie şi nici nu au fost finalizate, fiecare guvern propunând mereu alte şi alte variante. Din păcate, prin reforme s-a ȋnțeles adesea fie schimbări de suprafață, fără substanță, fie schimbări ale unor aspecte importante, dar făcute „pe genunchi” fără viziune, fără informare și analiză. Astfel de schimbări, adesea repetate, au produs mai degrabă bulversare ȋn sistem decȃt orice altceva. Efectul este că, instituțiile ȋn general și M.E.C.T.S. ȋn particular sunt slăbite, nu au capacitatea să se ocupe de management și de politici publice ȋn educație. Managerii, de la orice nivel, sunt ocupați aproape tot timpul de chestiuni administrative și operaționale și au foarte puțin timp de decizie, planificare și monitorizare. În plus, chiar, dacă doresc să ia sau să propună decizii, managerii din sistem nu au acces la informații de calitate și ȋn timp util despre sistemul de educație. Ȋn M.E.C.T.S. nu există un sistem de management al informației din educație. La începutul lunii septembrie 2011 a fost publicată clasificarea universităţilor din România şi ierarhizarea programelor de studiu. Apreciem această acţiune ca fiind una pozitivă, pe care societatea academică românească o dorea de mult. Rezultatele acestei clasificări au fost însă criticate de mulţi reprezentanţi ai mediului academic. S-a invocat o transparenţă redusă, necunoaşterea criteriilor, ba chiar incorectitudinea unor raportări. De aceea, consider că ierarhizarea universităţilor nu trebuie să rămână un subiect inchis. Ea trebuie continuată, începută din timp şi mai ales trebuie făcută cât mai corect, pe baza unei metodologii serios fundamentate şi unanim acceptate. În consecinţă, în urma acestor schimbări „pe genunchi” am obţinut rezultate din ce în ce mai slabe în educaţie. La ora actuală putem costata:</div>
<div style="text-align: justify;">
- Implicarea superficială a unui număr semnificativ de studenţi şi elevi în procesul de educaţie;</div>
<div style="text-align: justify;">
- Pierderea legăturii dintre părinţi şi şcoală, acutizată în special în ultimii ani;</div>
<div style="text-align: justify;">
- Existenţa unui corp profesoral eterogen din punct de vedere al performanţelor;</div>
<div style="text-align: justify;">
- Promovarea unei programe şcolare extrem de încărcate, plină de informaţii redundante;</div>
<div style="text-align: justify;">
- Subiectele de examen neechilibrate, generatoare de confuzii, alcătuite cu scopul de a verifica mai degrabă cunoaşterea unor noţiuni înguste din conţinutul disciplinelor, decât gradul de înţelegere a noţiunilor fundamentale, a fenomenelor şi proceselor;</div>
<div style="text-align: justify;">
- Lipsa investiţiilor necesare;</div>
<div style="text-align: justify;">
- Diferenţele semnificative dintre învăţământul urban şi cel rural;</div>
<div style="text-align: justify;">
- Politizarea şcolilor româneşti. </div>
<div style="text-align: justify;">
Scăderea drastică a fondurilor alocate educaţiei, desfiinţarea unor şcoli şi instabilitatea sistemului educaţional au indus în rândul populaţiei sentimentul nesiguranţei şi al lipsei de perspectivă.</div>
<div style="text-align: justify;">
Pe acest fond, rolul educativ al familiei s-a diminuat, familia nu a mai colaborat cu şcoala, ceea ce a determinat o tulburare puternică a mentalităţii studentului şi elevului, care nu mai are o motivaţie certă privind drumul în viaţă şi care nu mai este dornic să aloce toată energia şi timpul pentru învăţare şi pentru performanţă.</div>
<div style="text-align: justify;">
Aş dori să amintesc ce spunea Ion Heliade Radulescu: “Fără şcoală să nu aştepte nimeni nici părinţi buni, nici fii buni şi prin urmare nici stat bine organizat şi bine cârmuit şi păstorit”. </div>
<div style="text-align: justify;">
Sistemul politic românesc încă nu are viziunea şi convingerea potrivit căreia creşterea nivelului de educaţie al populaţiei şi cresterea calităţii educaţiei sunt cele mai sigure metode de dezvoltare ale unui stat, aducând beneficii sociale, economice şi culturale României.</div>
<div style="text-align: justify;">
Educaţia este cel mai important pilon al dezvoltării unei societăţi. Atât timp cât decidenţii nu o vor trata cu respect - în termeni de investiţie şi de drepturi ale tuturor participanţilor la educaţie - Romania va rămâne blocată în crizele prin care trece - economică, socială şi politică.</div>
<div style="text-align: justify;">
Prin ultima Lege a Educaţiei Naţionale a fost iniţiată o reformă a educaţiei, care, chiar dacă are multe părţi bune, are şi multe aspecte negative.</div>
<div style="text-align: justify;">
În ceea ce mă priveşte, aş vedea o reformă a educaţiei care s-ar putea baza pe următoarele principii:</div>
<div style="text-align: justify;">
- Actualul sistem de educaţie şi cercetare s-a dezvoltat, treptat, după anul 1948, în contextul unei economii planificate. Acest sistem este rigid, anacronic şi incompatibil cu economia de piaţă şi cu globalizarea economică.</div>
<div style="text-align: justify;">
- Misiunea principală a activităţii de educaţie şi cercetare este să abordeze probleme importante ale tranziţiei şi dezvoltării economico-sociale. În general, proiectele de educaţie şi cercetare trebuie realizate în concordanţă cu criteriile impuse de nevoile pieţei şi societăţii, dictate fiind de agenţii economici. </div>
<div style="text-align: justify;">
- Reforma educaţiei trebuie realizată în scopul facilitării dezvoltării acestei activităţi, mai ales prin stimularea mecanismelor concurenţiale.</div>
<div style="text-align: justify;">
- Transferul tehnologiilor străine, din ţările avansate, trebuie combinat cu transferul cunoaşterii ştiinţifice din România.</div>
<div style="text-align: justify;">
- Invenţiilor naţionale trebuie să li se asigure prioritate, astfel încât rezultatele educaţiei şi cercetării să se transforme în capacităţi de producţie, iar România să poată deveni exportator de tehnologii şi produse.</div>
<div style="text-align: justify;">
- Trebuie structurat un echilibru între realizarea obiectivelor pe termen scurt şi a celor pe termen lung, respectiv, între educaţie, dezvoltarea tehnologică, cercetarea aplicativă şi cercetarea fundamentală.</div>
<div style="text-align: justify;">
- Resursele limitate ale educaţiei trebuie astfel administrate, încât să fie orientate pe priorităţi şi subiecte majore. Acestea trebuie concentrate către probleme cheie de interes naţional şi susţinute de asociaţiile profesionale de ramură care sunt apolitice.</div>
<div style="text-align: justify;">
- Democraţia academică şi cariera ştiinţifică vor fi încurajate şi dezvoltate.</div>
<div style="text-align: justify;">
- Va fi adoptat un program special de “Brain – regaining”, prin care să crească rolul social al cadrului didactic.</div>
<div style="text-align: justify;">
- Activităţile de educaţie şi cercetare trebuie combinate cu popularizarea cunoaşterii ştiinţifice şi tehnologice, iar conexiunile dintre cercetarea ştiinţifică şi educaţie trebuie consolidate.</div>
<div style="text-align: justify;">
Obiectivele acestei reforme ar putea fi:</div>
<div style="text-align: justify;">
- Schimbarea structurii organizaţionale a sistemului naţional de educaţie şi cercetare.</div>
<div style="text-align: justify;">
- Trecerea tematicii curriculare de la modelul tradiţional (defectuos) la modelul emergent, care face apel la transdisciplinaritate şi relevanţă strategică.</div>
<div style="text-align: justify;">
- Multiplicarea resurselor de finanţare a educaţiei şi perfecţionarea sistemului de finanţare. </div>
<div style="text-align: justify;">
- Schimbarea sistemului de management al unităţilor de învăţământ.</div>
<div style="text-align: justify;">
- Stimularea formării şi funcţionării organizaţiilor noi de educaţie şi cercetare (cu capital public sau privat).</div>
<div style="text-align: justify;">
- Schimbarea sistemului de evaluare a performanţelor educaţiei şi cercetării. </div>
<div style="text-align: justify;">
- Perfecţionarea sistemului de comunicare şi diseminare a cunoştinţelor.</div>
<div style="text-align: justify;">
- Oprirea fluxului de migrare / emigrare a specialiştilor din educaţie şi cercetare.</div>
<div style="text-align: justify;">
În scurta dizertaţie pe care o fac, precizez că eu pornesc de la teza că principala resursă internă a ţării este resursa umană. În mesajul nostru public, trebuie să pornim de la principiul potrivit căruia educaţia este forţa motrice a creşterii economice, a ridicării standardului de viaţă şi a bunăstării sociale. De aceea, în demersurile politicilor publice trebuie să avem ca scop fundamental realizarea unei reforme a educaţiei care să conducă la restructurarea relaţiilor dintre educaţie şi administraţia publică. Actualul cadru al acestor relaţii este puternic perturbat şi are efecte negative asupra comunităţii academice, cu impact de mare risc asupra dezvoltării societăţii româneşti în ansamblul ei. Soluţionarea acestei probleme se poate face numai cu aportul educaţiei şi cu cel al societăţii civile, ţinând cont de dezideratele acestora şi anume, consolidarea democraţiei şi participarea la circulaţia ideilor, în beneficiul dezvoltării pe termen lung a României. Ca suport fundamental al acestei adevărate reforme, avem nevoie de un Acord Social al Educaţiei, pe care să-l aprobăm prin referendum, deoarece poporul român este cel care este suveran să-şi stabilească ca prioritate naţională educaţia. Prin acest acord vom stabili principii, reguli, funcţionalităţi şi nivele de finanţare, care nu vor mai putea fi schimbate la fiecare nouă guvernare. Existenţa acestui acordul ar asigura un tratament privilegiat educaţiei de către întrega societate românească şi va mobiliza întreaga resursă umană pe calea progresului în cunoaştere şi inovare. O caracteristică majoră a acordului social al educaţiei ar fi existenţa mecanismelor care să asigure echilibrul responsabilităţilor dintre guvern şi educaţie. Acest echilibru are în vedere atât valorile responsabilităţii guvernamentale, cât şi pe cele ale autonomiei asociate unei comunităţi profesorale independente şi unei resurse umane cointeresate. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>Consolidarea educaţiei pe această bază este garanţia dezvoltării social – economice şi constituie suportul democraţiei şi justiţiei sociale.</strong></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Pentru reforma şi consolidarea educaţiei avem nevoie de o finanţare adecvată. În vederea asigurării funcţionării normale a domeniului educaţiei ne trebuie 6 % din PIB, pentru realizarea reformei educaţiei ne-ar mai trebui încă 2 % din PIB, iar pentru cercetare ar fi ncesar încă 2 % din PIB. Pentru a susţine o astfel de educaţie consolidată, mai trebuie să definim domeniile în care România poate şi vrea să fie competitivă, prin valorificarea resurselor sale interne. În aceste domenii, trebuie să finanţăm proiecte mari, inovative şi integrate, în aceste proiecte implicând şi educaţia românească, pentru a elimina actualul sistem, care fărâmiţează finanţarea pe teme mărunte, nerelevante din punct de vedere economic. Implicând universităţile în aceste mari proiecte, se dezvoltă legătura acestora cu economia reală, în beneficiul dezvoltării şi al creării de noi locuri de muncă, destinate unei resurse umane înalt calificată şi inovativă. Aceste mari proiecte vor conduce la dezvoltarea producţiei interne şi la creşterea exportului. Pentru întărirea educaţiei trebuie să abordăm şi problema absorbţiei fondurilor europene pornind de la necesitatea alocării lor către aceste mari proiecte şi a simplificării birocraţiei excesive, în vederea eficientizării implementării proiectelor. Criza de resurse umane calificate corespunzător, din autorităţile de management ale fondurilor europene, ar putea fi rezolvată prin atragerea de specialişti cu experienţă în conducere de proiecte, din universităţi şi din institute de cercetare. Ar mai fi necesară şi aplicarea principiilor bunei guvernanţe, astfel încât o parte din atribuţiile guvernamentale din educaţie să fie date unor organizaţii acreditate ale mişcării sindicale şi ale societăţii civile. Astfel, atribuţii din educaţie, cum sunt stabilirea standardelor minimale de promovare şi de atestare din învăţământul superior şi din cercetare, clasificarea universităţilor şi ierarhizarea programelor de studiu, ar putea constitui obiectul autoreglementării prin federaţiile sindicale sau printr-un ONG reprezentativ al universităţilor. Pe această cale, ar fi şi mai mult consolidată autonomia universitară – garantul universal al consolidării dezvoltării, democraţiei şi a statului de drept. Fără a mai intra în amănunte, este nevoie de o nouă gândire privind organizarea administraţiei din educaţie, care să fie în corespondenţă cu obiectivele pe care le-am amintit mai sus. În fine, mai <strong>este necesar să îmbunătăţim morala publică</strong>, prin a oferi modele pozitive, prin care tineretul şi întreaga societate să-şi consolideze credinţa că prin educaţie, efort, muncă, creativitate, corectitudine, fiecare se realizează în planul aspiraţiilor sale şi contribuie la<strong> dezvoltarea ţării pe coordonatele unei perspective clar definite</strong>".</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
Dan C. Badeahttp://www.blogger.com/profile/02146470931776378386noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-745549358411536057.post-23051701941461175972012-06-04T19:58:00.002+03:002012-06-04T19:58:31.209+03:00Gânduri adresate promoției 1977 UPB - Inginerie Mecanică, 35 de ani de existenţă<div style="text-align: justify;">
După 35 de ani de existenţă a Promoției 1977 UPB - Inginerie Mecanică și după 22 ani de la Revoluţia din decembrie 1989, în data de 02 iunie 2012 ne-am reintâlnit aproape toți. Dezvoltarea activităţii noastre, în toți acei ani care au trecut, a fost luată în inventarul progresului tehnic românesc și poate a contribuit la promovarea şi consolidarea democraţiei în România. Chiar, dacă după 22 de ani, într-o dezamăgire aproape generalizată, împreună cu toți cetăţenii români, constatăm căderea economică a ţării şi resimțim gradul ridicat de sărăcie, doresc să vă arăt că pentru România, singura cale de a scoate ţara din criză este aceea a ingineriei – bazate pe inovare şi antreprenoriat. Ceea ce îi lipseşte astăzi României, poate mai mult decât orice, este tocmai forţa de muncă înalt calificată, care nu poate fi asigurată decât de un sistem educaţional puternic în domeniul ingineriei - unicul generator sustenabil al creşterii PIB - ului. Prin multiplele reduceri salariale şi de venituri ale resursei umane, în societatea românească nu se mai stimulează performanţa, ceea ce, coroborat cu lipsa mijloacelor de infrastructură moderne şi a investiţiilor necesare, a condus la debusolarea întregului corp ingineresc și de educație din țară. Să nu uităm ce spunea Ion Heliade Rădulescu: “Fără şcoală să nu aştepte nimeni nici părinţi buni, nici fii buni şi prin urmare nici stat bine organizat şi bine cărmuit şi păstorit”. Eu spun mai mult: fără inginerie nu vom avea nici bani să susținem școala românească, nu vom avea nici o șansă! Eu am convingerea potrivit căreia creşterea nivelului de pregătire a populaţiei şi creşterea calităţii ingineriei și educaţiei sunt cele mai sigure metode de dezvoltare ale unui stat, aducând beneficii sociale, economice şi culturale României. La aceste beneficii ne-am mai fi adus și noi contribuţia, în continuare, dacă am fi știut că vom merge pe un drum clar – dacă am fi avut un proiect de țară ! Eu sunt adeptul şi sprijinitorul valorificării experienței noastre, care poate avea un rol fundamental în dezoltarea regională neîngrădită a culturii, ingineriei, ştiinţei şi inovării din România, fără a se crea discriminări sau alte anomalii, aşa cum s-a întâmplat prin iniţierea a tot felul de “reforme”. S-a vorbit foarte mult la noi despre reforme în ultimii 22 de ani, iar domeniile ingineriei și educaţiei nu au făcut deloc excepţie. Din păcate, prin reforme s-a înţeles adesea fie schimbări de suprafaţă, fără substanţă, fie schimbări ale unor aspecte importante, dar făcute „pe genunchi” fără viziune, fără informare şi analiză. Eu susţin public iniţiativa ca inginerii, universităţile și societatea civilă să propună şi să susţină reforma economică, în scopul reindustrializării țării noastre. Prioritatea zero a factorului politic ar trebui să fie deschiderea pentru dialogul cu inginerii, universităţile și societatea civilă, deoarece aceasta este singura cale pentru asigurarea calităţii, stabilităţii şi predictibilităţii sistemului economic din România. În cadrul acestui dialog, se pot prefigura nu numai corecţiile necesare a prevederilor din legile existente, dar se poate configura agenda intelectuală a guvernului care va fi învestit dupa alegerile parlamentare din toamnă, în scopul scoaterii României de sub pericolul degradării continue. Dincolo de menţionarea a câtorva probleme actuale importante pentru viața românească, în aceste momente aniversare, doresc să urez viaţă lungă colegilor mei de promoție care, împreună cu ceilalți ingineri seniori din țară, încă mai pot contribui la dezvoltarea ţării noastre prin inginerie, educaţie, ştiinţă, inovare şi antreprenoriat.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiN73vFvXdJ31t-AY1PZpYUsRUSBoEHJmp-MoopvvnG6G3XRsjLXkuMWhmgbSLi1WUrcmE4Mb2Y_Yq2UBml9qfzD-B0lSuFG6k7KIOqgoJ9dEUxNrn2hpDhe1RcTrHIsYO_qVJ5zuz9LKA5kMU/s1600/Dupa+35+de+ani.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" fba="true" height="256" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiN73vFvXdJ31t-AY1PZpYUsRUSBoEHJmp-MoopvvnG6G3XRsjLXkuMWhmgbSLi1WUrcmE4Mb2Y_Yq2UBml9qfzD-B0lSuFG6k7KIOqgoJ9dEUxNrn2hpDhe1RcTrHIsYO_qVJ5zuz9LKA5kMU/s320/Dupa+35+de+ani.jpg" width="320" /></a></div>
<br />
<br />Dan C. Badeahttp://www.blogger.com/profile/02146470931776378386noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-745549358411536057.post-8597794214260575622012-02-04T22:45:00.003+02:002012-02-06T16:22:09.638+02:00Avem nevoie de un proiect de țară ?<strong><span style="color: red;">1. România – bornă de hotar de lupta împotriva dictaturii, un vechi partener al comunității europene.</span></strong><br />
<div style="text-align: justify;">Fără a face apel la istorie, aș aminti că poporul român – prin cultura și credința sa creștină a constituit un bastion al luptei împotriva dictaturii comuniste, de-a lungul a mai multor decenii.<br />
Fără existența acestui bastion, occidentul nu putea să aspire și să atingă nivelul de civilizație din prezent.</div><div style="text-align: justify;">Totodată, România este cel mai vechi partener comercial, cultural, științific și strategic al comunității europene, încă din anii ’70. Aceste aspecte explică violența cu care s-a defășurat Revoluția din Decembrie 1989 și amploarea relațiilor României cu spațiul comunitar, mai ales după aderarea țării noastre la UE. <br />
<strong><span style="color: red;">2. Agenda integrării și rezultatele acesteia.</span></strong></div><div style="text-align: justify;">Iată au trecut cinci ani de la aderarea României la UE. </div><div style="text-align: justify;">Abia, acum înteleg românii costurile Agendei 2000 și ale aderării României la clubul UE.</div><div style="text-align: justify;">Ce descoperă românii astăzi?</div><div style="text-align: justify;">Să le luăm pe rând:</div><div style="text-align: justify;">- Industria națională și agricultura au fost distruse, România devenind, din producător, un mare importator.</div><div style="text-align: justify;">- Educația și cercetarea sunt prăbușite, sub efectul unor reforme fără de sfârșit și fără finalitate.</div><div style="text-align: justify;">- Populația României este într-o agravantă scădere, în condițiile în care și sănătatea este într-un declin catastrofic.</div><div style="text-align: justify;">- Locurile de muncă dispar din România, precum OZN-urile.</div><div style="text-align: justify;">Și ar mai fi multe exemple, în acest sens.</div><div style="text-align: justify;">M-am întrebatl: ce semnificație au protestele ce s-au răspândit în toată țara?</div><div style="text-align: justify;">Multă lume- incluzând politicienii ar crede că poporul român dorește acum salarii și pensii mai mari.</div><div style="text-align: justify;">Fals!</div><div style="text-align: justify;">Eu, unul am înțeles că poporul român dorește “<strong><span style="color: red;">un proiect de țară</span></strong>”.</div><div style="text-align: justify;">România a cunoscut în ultimii 22 de ani un proces de dezindustrializare determinat în primul rând de o criză profundă de sistem. S-au închis fabrici reprezentative şi s-au pierdut sute de mii de locuri de muncă în industrie. Unele branduri naţionale din industrie au fost salvate prin privatizare, altele nu. Deşi, s-au creat alte sute de mii de locuri de muncă în servicii, aceasta s-a dovedit a nu fi suficient. Capitalul străin a ajuns să realizeze peste 80% din cifra de afaceri din industrie, un factor de progres care nu se regăseşte însă şi în statistica balanţei comerciale, care rămâne profund dezechilibrată. De atâția ani, România fuge de politica industrială, ceea ce a afectat negativ și universitățile românești. Nu este nimic rău în a avea o politică industrială, deoarece trebuie mai întâi să avem producţie, dacă dorim valoare adăugată. Uniunea Europeană are asemenea politică şi o promovează inclusiv prin Strategia Europa 2020 – universitățile europene fiind profund implicate. Statele Unite au avut chiar un efort naţional de reindustrializare în anii ’80, şi se regăsesc astăzi în faţa unei noi reindustrializări, mai ales după ce criza financiară a demonstrat fragilitatea şi volatilitatea unei economii bazate prea mult pe speculaţii. O politică industrială este necesară mai ales în contextul în care România a renunţat la multe dintre pârghiile politicii publice macroeconomice: la politica comercială prin aderarea la UE. Aceasta nu înseamnă un nou exces de capacitate productivă sau de stocuri, aşa cum se întâmpla înainte de 1989, ci apariţia de noi industrii. Reindustrializarea României este necesară pentru a valorifica potenţialul de producţie, de inovare şi de spirit antreprenorial, şi mai ales pentru a schimba radical modelul de dezvoltare economică. Modelul de creştere bazat pe consumul pe datorie al unor bunuri din import a fost infirmat de criza economică. Creşterea productivităţii în industrie s-a făcut mai ales pe seama reducerii de personal – dar ceea ce lipseşte astăzi României, poate mai mult decât orice, este tocmai forţa de muncă înalt calificată angajată în economia formală. Patru din zece români apţi de muncă nu muncesc în economia fiscalizată, iar bugetul ţării nu se va însănătoşi sustenabil până când o parte dintre ei nu-şi vor găsi de lucru, în domenii de vârf. Serviciile nu pot angaja toată această masă de persoane, în lipsa producţiei. Serviciile trebuie să fie complementare industriei, dar la noi lucrurile nu se petrec aşa. Băncile dau cu precădere credite de consum, nu de investiţii, iar retailul vinde cu precădere bunuri din import. Serviciile noastre sunt complementare industriei de import, iar industria noastră (indiferent de natura capitalului) este, cu unele excepţii notabile, puţin competitivă, dezertând complet de la aplicarea rezultatelor cercetării româneşti. Reindustrializarea României nu se poate face doar de stat. Este nevoie însă de o viziune integrată la nivelul politicilor publice. Este nevoie de investiţii în infrastructură, este nevoie de corelarea finanţării externe cu obiectivul de reindustrializare, este nevoie de coerenţă în actul de decizie. Fundamental pentru prezentul şi viitorul reindustrializării României este să apară o nouă lege a investiţiilor care să creeze facilităţi şi condiţii atrăgătoare atât pentru investitorii străini cât şi pentru investitorii români. Este necesar să renunţăm la abordarea competitivităţii doar prin prisma productivităţii. Care este productivitatea sectorului de sănătate sau a celui educaţional, care împreună reprezintă jumătate din angajaţii sectorului public românesc? Un simplu indicator nu poate răspunde la această întrebare, pentru că intervin şi factori calitativi, nu doar cantitativi. Porter a elaborat cadrul de analiză a competitivităţii unei naţiuni, cunoscut ca „diamantul lui Porter”. Acesta este mijlocul cel mai frecvent utilizat pe plan mondial pentru analiza competitivităţii naţionale. Dintr-o perspectivă mai largă, rolul guvernului este acela de catalizator, de a încuraja dezvoltarea companiilor, de a fi în avanpostul cererii de produse şi servicii inovatoare, de a facilita crearea unor competenţe specializate, de a asigura respectarea standardelor de siguranţă şi de mediu, de a stimula investiţiile în capitalul uman, în inovare şi în infrastructură. Din păcate, exact la două dintre aceste capitole, inovare şi infrastructură, România are cea mai slabă poziţie competitivă.</div><div style="text-align: justify;">România ar trebui să se îndrepte către o <strong><span style="color: red;">economie bazată pe inovare</span></strong>, iar pe termen mediu, politicile economice ar trebui să fie orientate spre atingerea stabilităţii macroeconomice şi, implicit, pentru îndeplinirea criteriilor de la Maastricht. </div><div style="text-align: justify;">Există trei direcţii principale ale noii Strategii Europa 2020: creştere inteligentă, creştere durabilă şi creştere incluzivă. Domeniul prioritar „Creştere inteligentă” are ca scop promovarea economiei bazate pe cunoaştere. Acest obiectiv poate fi măsurat prin două dintre cele cinci obiective reprezentative ale UE:</div><div style="text-align: justify;">- 3% din PIB-ul UE ar trebui să fie investit în cercetare şi dezvoltare şi</div><div style="text-align: justify;">- rata abandonului şcolar trebuie să fie sub 10% şi cel puţin 40% din tânăra generaţie ar trebui să aibă o specializare sau o diplomă.</div><div style="text-align: justify;">Statele membre trebuie să transpună aceste obiective în obiective naţionale şi traiectorii care să reflecte situaţia actuală din fiecare stat membru şi nivelul care urmează să fie atins. Prima ţintă, de a investi 3% din PIB în cercetare şi dezvoltare, a fost stabilită prin Agenda Lisabona, dar cheltuielile de C&D în Europa se situează sub 2% (în comparaţie, nivelul atinge 2,6% în SUA şi 3,4% în Japonia). Mai mult, progresul este extrem de lent, cu o creştere de numai 1,1 puncte procentuale în ultimii zece ani, şi numai şase state membre care investesc mai mult de 2% în C&D, în timp ce în majoritatea noilor state membre nivelul este mai mic de 1%. România se află printre ţările cu cea mai scăzută rată a investiţiilor în acest domeniu, de numai 0,58% în 2008. Situaţia s-a înrăutăţit în 2009, când cheltuielile publice au revenit la nivelul existent înaintea boom-ului, respectiv 0,2% din PIB. Contribuţia slabă a sectorului privat (mai puţin de 30% din totalul investiţiilor în C&D) se explică prin tipul de concurenţă pe piaţa internă, bazată pe preţ şi nu pe inovare. În plus, fondurile publice pentru cercetare sunt utilizate ineficace, deoarece acestea nu reuşesc să creeze un efect de răspândire în sectorul privat. De asemenea, există o legătură slabă între cercetarea academică şi aplicaţiile industriale. În UE, pe de altă parte, principala contribuţie vine din sectorul întreprinderilor şi, spre deosebire de România, sectorul privat nonprofit, de asemenea, investeşte în C&D. Condiţiile de pe piaţa muncii din România sunt deosebit de dificile, cu toate că rata şomajului nu este neapărat ridicată în comparaţie cu media UE, dar şomajul este asimetric, afectând în special muncitorii necalificaţi, precum şi tinerii şi persoanele în vârstă. Acest fapt ridică întrebări cu privire la capacităţile sistemului de educaţie din România, precum şi la versatilitatea educaţiei şi a formării profesionale continue pentru a crea o forţă de muncă competitivă. Rata negativă de creştere a populaţiei româneşti, care a început în anii ’90, a redus deja cu 10% populaţia. La acest lucru se adaugă migraţia forţei de muncă, estimată între unu şi două milioane din populaţia forţei de muncă, dintre care majoritatea sunt pe termen scurt. Majoritatea emigranţilor sunt încă incluşi în statisticile pieţei muncii, ca inactivi, dar sunt absenţi de pe piaţa muncii din România, ceea ce face atingerea obiectivului de la Lisabona mai dificilă, şi ar putea fi parţial responsabil pentru progresul lent al ratei ocupării forţei de muncă în România. Problemele cu care piaţa forţei de muncă s-a confruntat în timpul expansiunii economice a determinat o dinamică a salariilor mai mare decât cea pe care creşterea productivităţii ar fi indicat-o, şi, ca o consecinţă, a erodat şi mai mult competitivitatea externă a României. Odată cu izbucnirea crizei, salariile, atât în sectorul public, cât şi în cel privat, au devenit prea mari pentru a putea face faţă cererii în scădere, forţând angajatorii să ajusteze forţa lor de muncă şi, prin urmare, scăzând temporar presiunea asupra pieţei forţei de muncă. Factorii de decizie ar trebui să facă mai mult pentru a răspunde acestor provocări. Deşi creşterea economică este de aşteptat să revină în viitorul apropiat, şi ar trebui să creeze condiţii favorabile pentru a spori participarea şi a încuraja crearea de locuri de muncă durabile, reformele politice trebuie să se concentreze pe reinserţia în câmpul muncii a acelor categorii care sunt în imposibilitatea de a profita de creşterea economică. Tinerii, lucrătorii în vârstă, femeile şi şomerii pe termen lung sunt deosebit de afectaţi de şomajul ridicat şi/sau participarea scăzută. Aptitudinile cu care sistemul de învăţământ îi înzestrează pe absolvenţi par să fie deseori decuplate de aşteptările angajatorilor. O mai bună adaptare a curriculei la cererea de forţă de muncă este, prin urmare, imperativă. Deschiderea unor segmente ale pieţei forţei de muncă pentru muncitorii străini ar trebui să fie, de asemenea, luată în considerare pentru a umple golul dintre oferta de forţă de muncă existentă şi extinderea cererii. Politicile ar trebui, de asemenea, să se concentreze asupra persoanelor sărace şi inactive. Propunerea, în cadrul Strategiei Europene 2020 pentru dezvoltare inteligentă, sustenabilă, subliniază importanţa educaţiei în atingerea ţintelor de rată a angajării. În vederea creşterii acestei rate, trebuie realizată o integrare rapidă a forţei de muncă pe piaţă, adică abilităţile, competenţele, calificările conferite prin educaţie trebuie să fie cât se poate de aproape de necesităţile pieţei muncii. Noua strategie europeană recunoaşte importanţa unui sistem educaţional de calitate şi propune ţinte de reducere a nivelului de părăsire timpurie a sistemului şcolar de sub 10% şi un procentaj al persoanelor tinere cu studii superioare de peste 40%. România nu se apropie de ţinta europeană de abandon şcolar, cu o rată de 16%, însă evoluţia este una descendentă, de la un procent de 23% în 2003, iar, în condiţiile menţinerii acestui ritm de progres, nu ar trebui să apară probleme cu atingerea valorii propuse.</div><div style="text-align: justify;">Crearea condiţiilor şi stimulentelor propice investiţiilor în educaţie și infrastructură trebuie să fie o prioritate, fiind, de asemenea, în concordanţă cu propunerile UE. Starea precară a educaţiei şi a infrastructurii are un efect negativ care se răsfrânge asupra întregii economii, crescând costurile agenţilor economici. </div><div style="text-align: justify;"><strong><span style="color: red;">3. Datoriile UE față de România.</span></strong></div><div style="text-align: justify;">Beneficiul cel mai clar al integrării României în Uniunea Europeană este posibilitatea de a accesa fondurile europene nerambursabile. Cele mai importante sunt fondurile structurale şi de coeziune, destinate micşorării disparităţilor între statele membre, concomitent cu dezvoltarea economică şi socială. Fondurile structurale finanţează proiecte în regiunile cu un PIB sub 75% din media Uniunii, iar Fondul de Coeziune finanţează proiecte mari, de peste zece milioane de euro, în domeniul transport şi mediu, în regiunile cu un Venit Naţional Brut (VNB), măsurat la paritatea puterii de cumpărare, mai mic de 90% din media UE. Conform planificării bugetare multianuale 2007-2013, bugetul total al Uniunii pentru această perioadă este de 826,4 miliarde de euro, din care sunt destinate politicii de coeziune 35,7%, respectiv 347,41 miliarde de euro (preţuri curente 2007), sumă care reprezintă aproximativ 0,37% din Venitul Naţional Brut al UE-27. Aceste fonduri sunt repartizate ţărilor pe obiective diferite: convergenţă, competitivitate regională şi ocupare, cooperare teritorială europeană, în funcţie de criteriul principal al PIB per capita. Faptul că regiunile cele mai sărace, cu cele mai stringente nevoi de finanţare, sunt în statele nou-aderate (în România şi Bulgaria se află douăsprezece dintre cele mai săraceregiuni europene) a însemnat acordul asupra faptului că aproximativ 51,3% din resursele totale ale politicii de coeziune se îndreaptă către noile state membre. Edificator este şi faptul că salariul minim exprimat la paritatea puterii de cumpărare în România era cel mai scăzut comparativ cu restul salariilor minime din statele membre în ianuarie 2007, fiind de şapte ori mai mic decât cel maxim, din Luxemburg. În acest sens, este vizibil noul rol al coeziunii de stabilizator politic şi social într-un context economic variat. României i-au fost alocate, astfel, aproape 30 de miliarde euro – 19,67 miliarde de euro prin Fondul Social European (FSE)8, Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul de Coeziune (FC)10, la care se adaugă sumele pentru agricultură şi dezvoltare rurală. Sumele aferente fondurilor structurale se finanţează de la bugetul UE până la maximum 75% din valoarea proiectului, iar cele aferente fondului de coeziune, până la 85%, restul cheltuielilor urmând a fi acoperite prin contribuţia proprie a beneficiarului. Asistenţa financiară europeană prin fonduri structurale este furnizată în parteneriat cu statul membru, cofinanţarea autohtonă la sumele alocate prin cele trei instrumente structurale fiind de aproximativ 5,6 miliarde de euro. Faţă de fondurile de preaderare alocate prin instrumentele PHARE, ISPA, SAPARD, fondurile structurale lărgesc paleta activităţilor eligibile pentru finanţare, măresc considerabil sumele disponibile şi schimbă sistemul de plăţi, în sensul că beneficiarul primeşte un avans din suma totală (sub 10%), urmând ca restul banilor să-i primească după angajarea tuturor cheltuielilor, prin deconturi. Domeniile vizate de fondurile structurale sunt variate, iar în România cea mai mare parte a lor (19,2 miliarde de euro) este destinată obiectivului „Convergenţă”, prin intermediul a şapte Programe Operaţionale – stabilite printr-un document oficial, Cadrul Strategic Naţional de Referinţă – care urmăresc, în principal, creşterea competitivităţii economice, infrastructura de transport şi cea de mediu, dezvoltarea resurselor umane, agricultura şi dezvoltarea rurală, dezvoltarea regională, asistenţa tehnică, administraţia publică şi cooperarea teritorială europeană. </div><div style="text-align: justify;">România şi-a propus ca obiectiv general, prin Cadrul Strategic Naţional de Referinţă, reducerea disparităţilor faţă de UE prin generarea unei creşteri suplimentare de 15-20% a produsului intern brut până în 2015, plecând de la un PIB per capita în 2004 de 31% din media UE-25 şi 50% din media noilor state membre. Obiectivul urmează să fie îndeplinit prin cele şapte Programe Operaţionale. </div><div style="text-align: justify;">Capacitatea de absorbţie a acestor fonduri este extrem de mică şi se referă la măsura în care internalizarea fluxurilor poate fi realizată şi are următoarele coordonate principale:</div><div style="text-align: justify;">a) capacitatea de absorbţie macroeconomică, exprimând totalul fondurilor structurale care pot fi absorbite ca procent din PIB. Pentru programarea multianuală 2007-2013, s-a stabilit că ţările care au un VNB mediu per capita (PPC) între 2001-2003 mai mic de 40% din media UE-25 pot primi transferuri în valoare de maximum 3,7893% din PIB-ul lor;</div><div style="text-align: justify;">b) capacitatea de absorbţie administrativă sau instituţională, definită în termenii abilităţilor şi cunoştinţelor administraţiei publice de a programa, gestiona şi evalua folosirea mecanismelor de coeziune, evitând frauda;</div><div style="text-align: justify;">c) capacitatea de absorbţie financiară, care se referă la capacitatea de a cofinanţa programele şi proiectele finanţate de UE, precum şi de a gestiona bugetele naţionale în acest sens.</div><div style="text-align: justify;"><span style="color: red;"><strong>Tema reindustrializării României este una de necesitate imperioasă</strong></span>, chiar şi în contextul în care statul român mai deţine o pondere relativ mică a activelor industriale şi are relativ puţine pârghii de intervenţie. Astfel, ajutorul de stat este limitat, politica comercială este de competenţa UE, politica monetară este restrictivă, politica valutară pare pusă în slujba politicii monetare, iar politica fiscală şi bugetară are constrângeri impuse prin acordul cu FMI. Mai mult, România traversează o criză economică profundă, de sistem şi de model de dezvoltare. Chiar dacă am depăşit în 2009 - 2010 o criză a deficitului de cont curent, prin ajustarea brutală a importurilor şi prin creşterea datoriei publice, în 2011 şi în următorii ani România se confruntă cu o criză a finanţelor publice (deficitul bugetar şi datoria publică). Dar tocmai în acest context , politica industrială recapătă importanţă şi anvergură: un impuls de creştere a economiei româneşti nu poate apărea replicând modelul de dezvoltare al deceniului trecut, bazat pe consumul finanţat pe datorie.</div><div style="text-align: justify;">Există trei direcţii principale ale noii Strategii Europa 2020: creştere inteligentă, creştere durabilă şi creştere incluzivă. Domeniul prioritar „Creştere inteligentă” are ca scop promovarea economiei bazate pe cunoaştere. Acest obiectiv poate fi măsurat prin două dintre cele cinci obiective reprezentative ale UE:</div><div style="text-align: justify;">- 3% din PIB-ul UE ar trebui să fie investit în cercetare şi dezvoltare şi</div><div style="text-align: justify;">- rata abandonului şcolar trebuie să fie sub 10% şi cel puţin 40% din tânăra generaţie ar trebui să aibă o specializare sau o diplomă.</div><div style="text-align: justify;">Statele membre trebuie să transpună aceste obiective în obiective naţionale şi traiectorii care să reflecte situaţia actuală din fiecare stat membru şi nivelul care urmează să fie atins. Prima ţintă, de a investi 3% din PIB în cercetare şi dezvoltare, a fost stabilită prin Agenda Lisabona, dar cheltuielile de C&D în Europa se situează sub 2% (în comparaţie, nivelul atinge 2,6% în SUA şi 3,4% în Japonia). Mai mult, progresul este extrem de lent, cu o creştere de numai 1,1 puncte procentuale în ultimii zece ani, şi numai şase state membre care investesc mai mult de 2% în C&D, în timp ce în majoritatea noilor state membre nivelul este mai mic de 1%. România se află printre ţările cu cea mai scăzută rată a investiţiilor în acest domeniu, de numai 0,58% în 2008. Situaţia s-a înrăutăţit în 2009, când cheltuielile publice au revenit la nivelul existent înaintea boom-ului, respectiv 0,2% din PIB. Contribuţia slabă a sectorului privat (mai puţin de 30% din totalul investiţiilor în C&D) se explică prin tipul de concurenţă pe piaţa internă, bazată pe preţ şi nu pe inovare. În plus, fondurile publice pentru cercetare sunt utilizate ineficace, deoarece acestea nu reuşesc să creeze un efect de răspândire în sectorul privat. De asemenea, există o legătură slabă între cercetarea academică şi aplicaţiile industriale. În UE, pe de altă parte, principala contribuţie vine din sectorul întreprinderilor şi, spre deosebire de România, sectorul privat nonprofit, de asemenea, investeşte în C&D. Condiţiile de pe piaţa muncii din România sunt deosebit de dificile, cu toate că rata şomajului nu este neapărat ridicată în comparaţie cu media UE, dar şomajul este asimetric, afectând în special muncitorii necalificaţi, precum şi tinerii şi persoanele în vârstă. Acest fapt ridică întrebări cu privire la capacităţile sistemului de educaţie din România, precum şi la versatilitatea educaţiei şi a formării profesionale continue pentru a crea o forţă de muncă competitivă. Rata negativă de creştere a populaţiei româneşti, care a început în anii ’90, a redus deja cu 10% populaţia. La acest lucru se adaugă migraţia forţei de muncă, estimată între unu şi două milioane din populaţia forţei de muncă, dintre care majoritatea sunt pe termen scurt. Majoritatea emigranţilor sunt încă incluşi în statisticile pieţei muncii, ca inactivi, dar sunt absenţi de pe piaţa muncii din România, ceea ce face atingerea obiectivului de la Lisabona mai dificilă, şi ar putea fi parţial responsabil pentru progresul lent al ratei ocupării forţei de muncă în România. Problemele cu care piaţa forţei de muncă s-a confruntat în timpul expansiunii economice a determinat o dinamică a salariilor mai mare decât cea pe care creşterea productivităţii ar fi indicat-o, şi, ca o consecinţă, a erodat şi mai mult competitivitatea externă a României. Odată cu izbucnirea crizei, salariile, atât în sectorul public, cât şi în cel privat, au devenit prea mari pentru a putea face faţă cererii în scădere, forţând angajatorii să ajusteze forţa lor de muncă şi, prin urmare, scăzând temporar presiunea asupra pieţei forţei de muncă. Factorii de decizie ar trebui să facă mai mult pentru a răspunde acestor provocări. Deşi creşterea economică este de aşteptat să revină în viitorul apropiat, şi ar trebui să creeze condiţii favorabile pentru a spori participarea şi a încuraja crearea de locuri de muncă durabile, reformele politice trebuie să se concentreze pe reinserţia în câmpul muncii a acelor categorii care sunt în imposibilitatea de a profita de creşterea economică. Tinerii, lucrătorii în vârstă, femeile şi şomerii pe termen lung sunt deosebit de afectaţi de şomajul ridicat şi/sau participarea scăzută. Aptitudinile cu care sistemul de învăţământ îi înzestrează pe absolvenţi par să fie deseori decuplate de aşteptările angajatorilor. O mai bună adaptare a curriculei la cererea de forţă de muncă este, prin urmare, imperativă. Deschiderea unor segmente ale pieţei forţei de muncă pentru muncitorii străini ar trebui să fie, de asemenea, luată în considerare pentru a umple golul dintre oferta de forţă de muncă existentă şi extinderea cererii. Politicile ar trebui, de asemenea, să se concentreze asupra persoanelor sărace şi inactive. Propunerea, în cadrul Strategiei Europene 2020 pentru dezvoltare inteligentă, sustenabilă, subliniază importanţa educaţiei în atingerea ţintelor de rată a angajării. În vederea creşterii acestei rate, trebuie realizată o integrare rapidă a forţei de muncă pe piaţă, adică abilităţile, competenţele, calificările conferite prin educaţie trebuie să fie cât se poate de aproape de necesităţile pieţei muncii. Noua strategie europeană recunoaşte importanţa unui sistem educaţional de calitate şi propune ţinte de reducere a nivelului de părăsire timpurie a sistemului şcolar de sub 10% şi un procentaj al persoanelor tinere cu studii superioare de peste 40%. România nu se apropie de ţinta europeană de abandon şcolar, cu o rată de 16%, însă evoluţia este una descendentă, de la un procent de 23% în 2003, iar, în condiţiile menţinerii acestui ritm de progres, nu ar trebui să apară probleme cu atingerea valorii propuse.</div><div style="text-align: justify;"><strong><span style="color: red;">4. Promovarea inovării și acordul social al educației – instrumente fundamentale ale ieșirii din criză.</span></strong></div><div style="text-align: justify;">Cerinţele aderării vizează pe lângă performanţele economice, o concurenţă reală, reducerea rolului economic al statului, crearea unui puternic sector al firmelor mici şi mijlocii, convertibilitatea deplină a monedelor naţionale, dorinţa tuturor de a susţine obiectivele integrării şi convergenţa reală şi nominală.</div><div style="text-align: justify;">România trebuie să - şi consolideze capacitatea de creativitate şi inovare din motive sociale şi economice, pentru a răspunde în mod eficient la dezvoltarea societăţii bazate pe cunoaştere: capacitatea inovatoare este strâns legată de creativitatea ca însuşire personală şi pentru a fi valorificată la maximum, trebuie difuzată pe scară largă în rândul populaţiei, prin intermediul educaţiei bazate pe ştiinţă, inovare şi antreprenoriat. Problema care ar trebui abordată în întreaga societatea românească este restructurarea relaţiilor dintre societatea civilă, cultură, educaţie, ştiinţă şi administraţia publică. Actualul cadru al acestor relaţii este puternic perturbat şi are efecte negative asupra comunităţii culturale, academice, ştiinţifice şi a societăţii civile, cu impact de mare risc asupra dezvoltării societăţii româneşti în ansamblul ei. Soluţionarea acestei probleme se poate face numai cu aportul educaţiei şi cel al societăţii civile, ţinând cont de dezideratele acestora şi anume consolidarea democraţiei şi participarea la circulaţia ideilor, în beneficiul dezvoltării pe termen lung a României. În contextul tranziţiei către capitalismul democratic, societăţii româneşti nu i-a fost încă propusă o viziune integratoare şi de perspectivă implicând dezvoltarea prin educaţie, ştiinţă, inovare şi antreprenoriat, care să facă obiectul unui acord social. Acest acord ar putea reprezenta un „acord social al educaţiei”. Existenţa acordului ar putea sugera tratamentul privilegiat acordat educaţiei şi comunităţii ştiinţifice de către guvern. Ca bun public de consum, educaţia şi ştiinţa sunt investiţii pe termen lung. Dar, pe seama ideologiei guvernamentale şi a fondurilor drastic diminuate ale educaţiei şi ştiinţei, constatăm că acestea nu sunt incă considerate bunuri productive. Ca urmare a analizei unor corelaţii la nivel macroeconomic între creşterea economică, schimbarea tehnologică şi îmbunătăţirea calităţii forţei de muncă, Edward F. Denison ajungea la concluzia că schimbarea tehnologică şi, implicit, creşterea economică, nu sunt asigurate prin simpla achiziţionare de echipamente mai performante, ci numai în condiţiile creşterii calităţii forţei de muncă, deci, ale creşterii cheltuielilor pentru educaţie. Aceste cheltuieli pentru educaţie se regăsesc însă în creşteri ale produsului intern brut, ceea ce înseamnă că investiţiile în educaţie nu înseamnă bani cheltuiţi într-un sector neproductiv.</div><div style="text-align: justify;">O caracteristică majoră a acordului social al educaţiei şi ştiinţei ar fi existenţa mecanismelor speciale, care să asigure echilibrul responsabilităţilor, dintre guvern, educaţie şi ştiinţă. Acest echilibru are în vedere atât valorile responsabilităţii guvernamentale, cât şi pe cele ale autonomiei asociate unei comunităţi profesionale independente. Semnificaţia acordului social descrie şi relaţiile din interiorul comunităţilor de profesori şi ştiinţifice. Pe această dimensiune, acordul social al educaţiei şi ştiinţei ar putea fi perceput şi ca un acord în cadrul căruia profesorii şi cercetătorii consimt să se supună unor reguli implicite, în producţia educaţiei şi a cunoaşterii, reguli cum sunt: acurateţea, adevărul rapoartelor asupra rezultatelor, respectarea axiologiei, îndatorirea recunoaşterii ideilor altora etc. Astfel, apartenenţa la comunitatea educaţiei şi ştiinţifică îl lasă pe fiecare liber, dar obligă, în acelaşi timp, la devoţiunea idealurilor muncii educative şi ştiinţifice. Ideea acordului social pentru profesori şi cercetători ar fi justificarea normelor privind comportamentul profesional şi suportul fundamental al auto - reglementării. Nerezolvarea acestei probleme strategice va conduce la lipsa unei viziuni de ansamblu necesare fundamentării politice a dezvoltării prin educaţie şi ştiinţă, la dereglarea procesului democratic, la dezvoltarea dezechilibrelor în educaţie, ştiinţă şi în administraţia publică, la scăderea în continuare a competitivităţii educaţiei şi a cercetării ştiinţifice, cu efecte pe termen lung catastrofale asupra dezvoltării economice şi sociale a României.</div><div style="text-align: justify;">România ar trebui să se îndrepte către o economie bazată pe inovare, iar pe termen mediu, politicile economice ar trebui să fie orientate spre atingerea stabilităţii macroeconomice şi, implicit, pentru îndeplinirea criteriilor de la Maastricht. </div><div style="text-align: justify;">Şansa istorică a României de modernizare prin alăturarea la UE trebuie judecată şi prin prisma nevoii de “adăpostire” faţă de incertitudinile şi volatilitatea din spaţiul economic mondial.</div><div style="text-align: justify;">Alăturarea României la UE presupune renunţarea la prerogativele naţionale în materie de formulare şi aplicare de politici economice; dar această renunţare nu este un simplu act de transfer de prerogative, deoarece priveşte capacitatea unei economii de a-şi compatibiliza funcţionarea cu un alt spatiu (UE), fără costuri excesive, de o parte şi de alta. </div><div style="text-align: justify;">Există un exemplu sui generis de extindere a UE, care priveşte o fostă ţară comunistă şi care conţine multe lecţii - landurile estice ale Germaniei unificate.</div><div style="text-align: justify;">Astăzi, la mai bine de două decenii de la unificare şi după transferuri de sume imense, şomajul în aceste landuri rămâne la cote înalte, iar stagnarea economică este o constantă a anilor din urmă.</div><div style="text-align: justify;">În concluzie, nu se poate admite ca România, în urma aderării la UE, să rămână fără un “proiect de țară” !</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div>Dan C. Badeahttp://www.blogger.com/profile/02146470931776378386noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-745549358411536057.post-54855700166752800262011-07-09T21:23:00.000+03:002011-07-09T21:23:07.914+03:00Am luat Bac -ul la economie !<div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Am urmărit cu mare interes dezbaterea privind rezultatele Bacalaureatului 2011. </span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Rezultatele obținute m-au convins că avem nevoie de un "Acord social al educației", așa cum declara ieri domnul Presedinte al ALMA MATER - Prof. dr. ing. Anton Hadăr, la ANTENA 3. </span><span style="font-family: "Times New Roman", "serif"; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Putem găsi cauze circumstanțiale ale rezultatelor mediocre ale acestui bacalaureat. </span></span><span style="font-family: "Times New Roman", "serif"; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Dar, problema de fond este alta: </span><span style="font-family: "Times New Roman", "serif"; mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Scăderea drastică fondurilor alocate educației și desființarea masivă de școli a indus în rândul populației <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">sentimentul nesiguranței și al lipsei de perspectivă</b>.</span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"> </span></span></span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="font-family: "Times New Roman", "serif"; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin;"><span style="font-family: "Times New Roman", "serif"; mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: "Times New Roman", "serif"; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">De aceea, trebuie</span> <span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">să <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">definim o nouă viziune clară și de perspectivă asupra educației</b>, care să fie capabilă să scoată țara din procesul de degradare continuă, în care a intrat. </span></span></span></span></span><span style="font-family: "Times New Roman", "serif"; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin;"><span style="font-family: "Times New Roman", "serif"; mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: "Times New Roman", "serif"; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Această nouă viziune propune un </span><span style="font-family: "Times New Roman", "serif"; mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">nou sistem al educației: <em><b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Educaţie prin ştiinţă, inovare şi antreprenoriat. </b></em></span></span></span></span></span><span style="font-family: "Times New Roman", "serif"; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin;"><span style="font-family: "Times New Roman", "serif"; mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: "Times New Roman", "serif"; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin;"><span style="font-family: "Times New Roman", "serif"; mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Este nevoie de un "<strong>Acord social al educației</strong>", prin care să statuăm că <strong>educația este un factor de producție</strong>, care conduce la creșterea PIB - ului României. </span></span></span></span></span><span style="font-family: "Times New Roman", "serif"; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin;"><span style="font-family: "Times New Roman", "serif"; mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: "Times New Roman", "serif"; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin;"><span style="font-family: "Times New Roman", "serif"; mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Pentru a avea argumente științifice în acest sens, vă rog să citiți extrasul de mai jos.</span></span></span></span></span></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman", "serif"; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin;"><span style="font-family: "Times New Roman", "serif"; mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: "Times New Roman", "serif"; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin;"><span style="font-family: "Times New Roman", "serif"; mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><strong>Teza Denison: învăţământul ca factor de producţie</strong></span></span></span></span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br />
</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">(Constantin Stoenescu - Noua economie imaterială şi managementul cunoaşterii, </span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Sfera Politicii, nr. 145. martie, 2010 – Extras)</span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br />
</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><em>Un argument științific pentru “Acordul social al educațíei” .</em></span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br />
</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Prin anii ’60 ai secolului trecut s-a desfăşurat în Statele Unite o dezbatere amplă între economişti privind sursele eficiente ale creşterii economice.10 Părerile erau împărţite în legătură cu relaţia dintre inovarea tehnologică şi creşterea economică şi acopereau un spectru larg de opţiuni, de la analiza Cobb-Douglas după care o creştere de 0,5 la sută pe baza acumulării de capital este deja o sarcină monumentală, pe când o creştere de 1 la sută ar fi imposibilă, la rezultatele lui Solow, conform căruia schimbarea tehnologică poate asigura o creştere de 1 la sută. </span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br />
</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">O poziţie intermediară, pe baza unei analize istorice a perioadei 1929-1969 şi anume, că o creştere de 1 la sută este dificilă, însă nu imposibilă, este adoptată de Edward F. Denison. Acesta face estimări asupra influenţelor pe care le-au avut asupra creşterii economice diverse îmbunătăţiri ale factorilor de producţie şi are ideea de a lua în considerare schimbările de tip calitativ survenite în pregătirea forţei de muncă. Ca urmare a analizei unor corelaţii la nivel macroeconomic între creşterea economică, schimbarea tehnologică şi îmbunătăţirea calităţii forţei de muncă, Denison ajunge la concluzia că schimbarea tehnologică şi, implicit, creşterea economică, nu sunt asigurate prin simpla achiziţionare de echipamente mai performante, ci numai în condiţiile creşterii calităţii forţei de muncă, deci, ale creşterii cheltuielilor pentru educaţie. Aceste cheltuieli pentru educaţie se regăsesc însă în creşteri ale produsului intern brut, ceea ce înseamnă că investiţiile în educaţie nu înseamnă bani cheltuiţi într-un sector neproductiv. Astfel, Denison generează o schimbare a imaginii dominante tradiţionale în economie după care creşterea economică prin schimbare tehnologică este produsă prin investiţii în capitalul industrial şi o înlocuieşte cu teza că progresul tehnologic este determinat de creşterea calităţii forţei de muncă, adică de un sistem educaţional mai bun. Schimbarea calităţii forţei de muncă devine un factor al creşterii economice [11]. </span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Denison îşi întăreşte argumentul prin luarea în considerare a experienţei japoneze în domeniu [12]. Aşa numitul „miracol japonez” produs în perioada imediat următoare celui de-al doilea război mondial este explicat prin creşterea iniţială a cheltuielilor pentru educaţie, ceea ce a dus la existenţa pe piaţă a unor persoane pregătite să asimileze rapid noutăţile tehnologice. Investiţiile în educaţie se regăsesc în creşteri accentuate ale produsului intern brut, fapt acre face ca educaţia să poată fi privită drept unul dintre cele mai rentabile sectoare economice. S-a ajuns astfel la o nouă abordare în teoria economică şi, în timp, la o analiză economică a sistemului educaţional. Una dintre primele lucrări în care este analizată din perspectivă economică relaţia dintre ştiinţă, învăţământ şi producţie apare în 1972 şi îi aparţine lui J. L. Maunouri. Acesta inventariază douăsprezece corelaţii [13]: </span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br />
</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">1. Activitatea de cercetare ştiinţifică duce la creşterea fondului de cunoştinţe de care dispune omenirea.</span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br />
</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">2. Activitatea de producţie are şi ea ca subproduse informaţii noi care sunt adăugate fondului de cunoştinţe. </span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br />
</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">3. Cunoştinţele existente sunt valorificate în procesul de producţie.</span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br />
</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">4. Activitatea ştiinţifică se desfăşoară pe baza cunoştinţelor existente. </span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Dispunem în orice situaţie de cunoaştere de o cunoaştere prealabilă. </span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br />
</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">5. Cunoştinţele sunt transmise de sistemul de învăţământ.</span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br />
</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">6. Activitatea de producţie pune probleme al căror răspuns este găsit în activitatea de cercetare ştiinţifică. </span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br />
</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">7. Învăţământul formează cercetători..</span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br />
</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">8. Învăţământul formează forţă de muncă adecvat calificată pentru producţie. </span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br />
</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">9. Forţa de muncă poate fi oricând readusă în sistemul de învăţământ pentru recalificare.</span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br />
</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">10. Activitatea de producţie însăşi formează forţă de muncă calificată. </span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br />
</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">11. Cercetătorii îşi perfecţionează calificarea şi aptitudinile în procesul activităţii ştiinţifice.</span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br />
</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">12. Activitatea de producţie comandă sectorului de cercetare prestări de servicii şi acestea au ca rezultat valori economice. </span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br />
</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Ceea ce uneşte în mod fundamental cele trei subsisteme - producţia, învăţământul şi cercetarea – este triplul proces de inovare, formare şi circulaţie a cunoştinţelor, realizat parţial de fiecare dintre cele trei subsisteme, dar eficientizat maximal numai prin racordarea fiecăruia dintre subsisteme la cerinţele celuilalt şi ale societăţii în ansamblu. Nici unul dintre cele trei domenii nu are exclusivitatea în legătură cu vreunul dintre cele trei procese. Ca urmare, doar dinamica lor integrată poate asigura funcţionarea eficientă a societăţii şi potenţarea lor reciprocă prin folosirea adecvată, fără pierderi majore, a tuturor resurselor. Circulaţia cunoştinţelor în sistemul social global depinde de factorii culturali, instituţionali şi organizaţionali interni acestuia [14]. Astfel, un factor cultural decisiv ţine de capacitatea de a realiza un acord fin între nevoile pieţei şi cunoştinţele care sunt oferite de sistemul de învăţământ Aceasta înseamnă că poţi să investeşti ineficient în învăţământ dacă nu formezi competenţele de care este nevoie pe piaţa muncii. De aceea, progresează mai rapid acele societăţi ale căror sisteme de învăţământ au o capacitate adaptativă mai mare, mergând până la oportunism educaţional, sunt flexibile în raport cu circulaţia cunoştinţelor şi nevoile pieţei, sunt structurate divers, în sensul că asigură alternative şi filiere educaţionale diverse, chiar divergente. Fireşte că cel mai favorabil caz îl reprezintă societăţile care prin tradiţie sunt inovatoare, deschise către noutatea informaţională şi în care indivizii cred că formarea profesională continuă este o valoare. Din punct de vedere instituţional diferenţa decisivă dintre o societate sau alta este dată de relaţia dintre cele trei subsisteme, adică de reglementările care vizează atât cooperarea şi concurenţa dintre instituţiile de învăţământ sau cercetare şi organizaţiile de tip economic cât şi mobilitatea geografică şi sectorială a indivizilor. Învăţământul va fi factor al creşterii economice doar în anumite condiţii de reglementare a pieţei,şi anume, numai dacă piaţa absoarbe productiv oferta educaţională, fără a mai fi nevoie de mai mult decât o formare continuă. În fine, organizaţional vorbind, dilema majoră provine din înţelegerea raportului dintre stat şi piaţa liberă, fiind preferabil acel stat minimal, care îşi asumă rolul de curea de transmisie a cunoştinţelor şi lasă decizia, pornind de la principiul subsidiarităţii, pe seama celor care vor fi direct afectaţi de consecinţe. În acest sens, susţin că învăţământul va multiplica profitul în acele societăţi în care societatea civilă este mai bine structurată, astfel încât deciziile politice sau acţiunile agenţilor economici sunt sub supraveghere civică de tip critic şi corectiv. Probabil că mai multe sisteme ar putea fi eficiente în privinţa circulaţiei cunoştinţelor între subsistemele producţiei, învăţământului şi cercetării. Au fost puse în circulaţie mai multe modele teoretice. În linii mari, două tipuri de sisteme par a fi performante [15]. Primul ar fi un sistem neoclasic de creştere endogenă de tip schumpeterian. Acest model a fost propus de Aghion şi Howitt [16] Cei doi pornesc de la conceptul lui Schumpeter de „distrugere creativă”. Sistemul economic îşi găseşte înăuntrul rău resurse pentru a se schimba, dar cu preţul distrugerii a ceea ce nu-i mai este de folos. Într-un asemenea sistem cunoştinţele reprezintă o prioritate şi sunt bine cotate pe piaţă. Ca urmare, cei ce la produc sunt bine plătiţi, premiaţi, au prestigiu. De asemenea, mobilitatea profesională este maximizată, de cele mai multe ori în direcţia celui care plăteşte mai mult. Un asemenea sistem este concurenţial, flexibil, inovator. Deşi sistemul de învăţământ primeşte mulţi bani, cu o mare pondere a surselor private, există riscul de a se încuraja monopolurile educaţionale. Celălalt sistem, numit de Aghion şi Howit al „difuziunii structurate”, se caracterizează printr-o mare mobilitate a capitalurilor, inclusiv investiţii în condiţii de risc, o flexibilitate industrială sporită,, o socializare a cunoaşterii şi o centrare a cercetării pe priorităţi. Un asemenea sistem este orientat organizaţional spre dezvoltare, astfel încât orice capital este investit pentru a maximiza efortul colectiv. </span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br />
</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Sistemul de învăţământ şi cercetarea sunt considerate resurse majore ale dezvoltării. </span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br />
</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><strong>Economia cunoaşterii şi cele două noi resurse: educaţia şi cercetarea </strong></span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br />
</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Cunoştinţele, spre deosebire de orice alte bunuri, au câteva caracteristici ireductibile [17]. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">În primul rând, cunoştinţele au un caracter public, în sensul că de ele, în măsura în care nu sunt secretizate sau nu fac obiectul altor drepturi de proprietate care să genereze plata unor compensaţii financiare, beneficiază întreaga comunitate, adică orice utilizator competent poate dispune de ele ca de un bun de folosinţă publică. Cunoştinţele sunt un bun public pur [18]. </span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"></span><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">În al doilea rând, din momentul în care au fost făcute publice, cunoştinţele sunt non-exclusive sau, în termenii preferaţi de filosoful român Constantin Noica, se distribuie fără să se împartă. Cunoştinţele nu încetează să aparţină celui ce le deţine dacă acesta le-a împărtăşit altei persoane. Odată ce o cunoştinţă a devenit publică nu se mai poate exercita un control privat asupra folosirii ei, reglementările vizând doar drepturile de proprietate intelectuală. De cunoştinţele produse de o anumită persoană şi făcute publice poate beneficia oricine altcineva fără să se producă în mod voluntar o tranzacţie comercială pe piaţă. </span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br />
</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">În al treilea rând, spre deosebire de orice alte bunuri, cunoştinţele sunt o resursă inepuizabilă, adică nu sunt distruse în timp prin utilizarea lor, fiind consumabile la infinit. Utilizarea unei cunoştinţe publice de către un agent economic nu presupune producerea ei în prealabil special pentru acest agent. Aceasta înseamnă că agenţii economici nu intră în competiţie unii cu alţii în legătură cu consumul unor cunoştinţe făcute deja publice. Carluer [19] identifică două aspecte ale acestei absenţe a rivalităţii. Mai întâi, un agent care are acces la o anumită cunoştinţă se poate folosi de o ea de oricât de multe ori, fără ca acest fapt să-l ducă la costuri suplimentare. Al doilea, la un moment dat, de o anumită cunoştinţă se pot folosi oricât de mulţi agenţi economici, fără ca prin aceasta vreunul dintre ei să fie privat de această posibilitate. Altfel spus, costul marginal de întrebuinţare este nul. Utilizarea cunoaşterii publice existente este gratuită şi este imposibilă fixarea unor costuri pentru cazul în care o anumită cunoştinţă este folosită de mai multe ori. </span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">În fine, o altă proprietate specifică a cunoştinţelor ţine de caracterul lor cumulativ cel puţin în raport cu utilizările lor economice, în sensul că noile cunoştinţe se adaugă celor deja existente, formând o tradiţie de cercetare şi inovare ce le conferă autenticitate. Orice cunoştinţă poate fi factor al producerii de alte cunoştinţe noi care, la rândul lor, nu vor putea fi doar consumate la infinit de o infinitate de agenţi economici, ci vor genera alte cunoştinţe..Cunoştinţele sunt produse de o comunitate ştiinţifică şi sunt apoi folosite de alte grupuri sau organizaţii. În legătură cu acest aspect, Cohen şi Levinthal vorbesc despre capacitatea de absorţie, definită drept capacitate a unei organizaţii de a recunoaşte valoarea unei noi informaţii, de a o asimila şi utiliza în scopuri comerciale [20]. </span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br />
</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Înţelese ca resurse economice imateriale, cunoştinţele sunt analizabile în diverse contexte disciplinare şi interdisciplinare. Astfel, de cercetarea surselor sau a formelor cunoaşterii se ocupă epistemologia, o analiză a specificului cunoaşterii ştiinţifice este realizată de filosofia ştiinţei, şi, mai nou, ştiinţele cognitive îşi propun o cercetare integrată asupra diverselor procese de cunoaştere. Aspectele de tip organizaţional sunt cercetate de sociologia cunoaşterii, epistemologia socială şi managementul cunoaşterii. Aspectele tehnologice sunt abordate de teoria informaţiei şi ştiinţele comunicării, iar economiei cunoaşterii îi revine cercetarea aspectelor comerciale., a relaţiei dintre cunoştinţe şi procesul economic.</span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br />
</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Problema fundamentală a economiei cunoaşterii este analiza relaţiei dintre creşterea cunoaşterii şi creşterea economică. De regulă, cei mai mulţi dintre cercetători au luat în considerare posibilitatea construirii unei explicaţii în care stocul de cunoştinţe are rolul de variabilă explicativă. La nivel macroeconomic a fost analizată posibilitatea descrierii unei funcţii speciale a sistemului, aceea de a produce cunoaştere. Întrebarea esenţială este dacă în competiţia economică putem vorbi despre un avantaj al agenţilor economici care deţin mai multe cunoştinţe şi sunt, prin urmare, mai inovativi. Oare este eficient să cheltuieşti mai mult pentru învăţământ şi cercetare? Cercetătorilor le-a luat mai mult timp să formuleze întrebarea, pentru că, neîndoielnic, răspunsul este afirmativ. </span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br />
</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Michel Porter [21] face o analiză complexă asupra factorilor creşterii economice şi ia în considerare, dintr-o perspectivă evoluţionistă, prioritatea unor anumiţi factori într-o anumită etapă a dezvoltării economice a unei naţiuni. Porter deosebeşte între factorii de producţie, de la pământ şi resurse naturale la muncă, analizaţi de economia clasică încă de la Adam Smith, capitalul financiar, devenit tema principală a discuţiei în teoriile monetariste, şi capacitate de inovare, adusă în prima linie a dezbaterii de teoreticienii societăţii cunoaşterii. Teza lui Porter este aceea că fiecare naţiune utilizează într-o ordine evoluţionistă fiecare dintre aceşti factori şi că avantajul competitiv este dat de modul în care fiecare factor este consumat în condiţii de oportunitate în raport cu scopul ameliorării structurii productive. Astfel, orice naţiune care acumulează capital pe baza resurselor de care dispune va ajunge în cele din urmă într-o etapă a dezvoltării sale în care avantajul competitiv va fi asigurat prin inovare tehnologică. O naţiune care dispune de resurse naturale are un avantaj competitiv iniţial, dar acesta va fi pierdut în cazul în care capitalul acumulat nu este investit în educaţie şi cercetare pentru a pregăti astfel întâmpinarea momentului în care factorul inovare tehnologică devine prioritar. În acest stadiu al priorităţii inovării încep să capete importanţă pentru procesul economic o serie de factori externi care alcătuiesc împreună mediul în care concurează agenţii economici. Astfel, va avea consecinţe economice pe termen mediu şi lung o anumită politică de reformare a sistemului de învăţământ, politică prin care o naţiune poate fi orientată spre primul stadiu, cel al dominanţei factorilor de producţie, sau poate fi deschisă spre viitor, în cazul în care şcoala şi filierele de educaţie continuă mizează pe pregătirea pentru o societate a cunoaşterii. Pe de altă parte, un mediu social şi cultural în care sunt preţuite valorile produse de cercetare poate accelera dezvoltarea unei naţiuni, după cum un mediu în care banii circulă exclusiv pentru a crea avantaje comerciale imediate va forţa sistemul economic să se blocheze într-un mercantilism care va duce la ieşirea naţiunii respective din marea competiţie.şi va anula eventualele ei avantaje competitive generate de deţinerea unor resurse naturale. Ca urmare, rămân în cursă acele naţiuni care sunt pregătite organizaţional să folosească avantajul competitiv oferit de capacitatea de inovare. Ce presupune o asemenea organizare este tema de lucru a managementului cunoaşterii.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><strong>Provocările managementului cunoaşterii</strong></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Constituirea disciplinară a managementului cunoaşterii s-a produs relativ târziu, abia după ce mai multe economii mature au ajuns în acel stadiu în care dezvoltarea lor economică depindea de o mai bună organizare a proceselor de creare şi de circulaţie a cunoştinţelor. În 1995 Nonaka şi Takeuchi [22] pun în discuţie conceptul de cunoaştere organizaţională sau de cunoaştere deţinută de o organizaţie, deosebită de cunoaşterea deţinută de o persoană. De asemenea, Nonaka reformulează distincţia lui M. Polanyi dintre cunoaşterea tacită şi cunoaşterea explicită. După Polanyi [23], cunoaşterea tacită este cunoaştere în stare practică, adică acea cunoaştere pe care se sprijină activităţile omeneşti şi care nu poate fi despărţită de activitatea pe care o face posibilă. Cunoaşterea explicită constă din informaţii ce pot fi comunicate şi sunt susceptibile să fie adevărate sau false. Nonaka argumentează că un individ poate să nu fie conştient de ceea ce ştie şi de modul în care poate obţine anumite rezultate, dar aceasta nu înseamnă că nu deţine cunoaştere. Aceasta ar fi cunoaşterea tacită. Cunoaşterea explicită, după Nonaka, este cunoaşterea de care un individ este conştient, ştie că o deţine şi o poate comunica celorlalţi prin intermediul limbajului. </span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br />
</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">În mod tradiţional, cunoaşterea era localizabilă la nivel individual. În acest sens, vorbim, pe de o parte, despre cunoaşterea încorporată în competenţele şi aptitudinile unei persoane, care face parte dintr-o anumită organizaţie. O persoană poate îndeplini un anumit rol într-o organizaţie doar pe baza unor asemenea competenţe şi deprinderi practice, iar cu cât dispune de mai multe cunoştinţe practice, eventual chiar de competenţele cheie ale organizaţiei, care asigură o identitate specifică acesteia, va putea să urce în ierarhia organizaţională corespunzător acestor competenţe. Pe de altă parte, vorbim despre cunoaşterea manifestată ca înţelegere conceptuală şi aptitudini cognitive. În acest caz, dacă îl raportăm pe individ la organizaţia din care face parte, vom constata că într-o organizaţie au un rol mai important acei indivizi care au capacitatea de a tezauriza cât mai multă cunoaştere sau de a produce ei înşişi cunoaştere. Rolul de transmiţători ai sensului într-o organizaţie îl au indivizii care nu doar decodifică informaţia de care dispun, ci şi o corelează cu nevoile individuale şi organizaţionale. Distincţia dintre aceste două componente se suprapune distincţiei menţionate mai sus dintre cunoaştere tacită şi cunoaştere explicită, dintre cunoaştere în stare practică şi cunoaştere conceptuală sau teoretică. Nonaka şi Takeuchi propun identificarea acestor două componente şi în cazul cunoaşterii localizabilă la nivel colectiv într-o organizaţie. Astfel, vom deosebi între cunoaşterea încorporată în tehnologiile, regulile şi procedurile organizaţionale, şi cunoaşterea întipărită cultural, înţeleasă ca ansamblu de percepţii, valori şi convingeri. În primul caz, vom constata că orice organizaţie tinde să se reglementeze intern, inclusiv pentru a utiliza eficient cunoaşterea de care dispune. O persoană nu ar avea nici un fel de cunoaştere a unor asemenea reguli şi proceduri în afara organizaţiei. În al doilea caz, vom lua în discuţie de la elemente ce ţin de programarea neuronală specifică membrilor unei organizaţii la mentalităţi colective şi ataşamentul faţă de anumite valori. </span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Lucrarea lui Nakata şi Tacheuchi a avut un impact deosebit asupra comunităţilor de cercetători din domenii diverse, de la economie la filosofie, şi a generat atitudini dintre cele mai diverse în orizont interdisciplinar. Părerile ocupă un spectru larg, de la aprecieri entuziaste privind noutatea domeniului la îndoieli majore cu privire la sensul unei asemenea cercetări, dar pot fi sintetizate toate prin întrebarea dacă o abordare de tip managerial a cunoaşterii este cu putinţă. </span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br />
</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Davenport şi Prusak [24], economişti de la Harvard, rafinează propunerile teoretice ale lui Nakata şi Takeuchi printr-un import din zona dezbaterilor metateoretice despre teoria informaţiei şi a comunicării. Este formulată distincţia dintre cunoaştere şi informaţie, începe să se vorbească despre memoria corporatistă şi devine dominantă abordarea holistă. Este cercetată ca fenomen complex relaţia dintre cunoaştere şi organizaţie şi este precizat definiţional conceptul de organizaţie care învaţă. De asemenea, este semnalată nevoia formulării unor criterii precise de recunoaştere în timp util a acelor unităţi de cunoaştere care contribuie la îmbunătăţirea performanţelor organizaţiei, în primul rând prin creşterea capacităţii de inovare competitivă a acesteia. Nu în ultimul rând, este supus unei analize conceptuale de detaliu raportul dintre managementul cunoaşterii şi managementul strategic. Pe de altă parte, înăuntrul managementului cunoaşterii se face distincţie între două direcţii de cercetare, una orientată spre crearea de cunoaştere, cealaltă spre transferul cunoaşterii stocată deja în organizaţie. În primul caz se acţionează asupra resursei umane cu scopul de a-i creşte capacitatea de inovare, în al doilea caz sunt căutate cele mai bune tehnologii de gestiune a cunoaşterii, de la modul în care ea este depozitată la tehnicile folosite pentru punerea ei în circulaţie. </span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Managementul cunoaşterii are în prezent, la mai puţin de două decenii de la debut, toate caracteristicile unei discipline ştiinţifice instituţionalizate. Apar reviste de specializate, se organizează congrese, se înfiinţează centre de cercetare. Unii autori au scris deja istoria disciplinei sau au prezentat-o în stil enciclopedic. Unele organizaţii de succes îşi explică reuşitele prin recurs la principiile managementului cunoaşterii. Neîndoielnic, se poate vorbi de un avantaj competitiv al acelor organizaţii şi societăţi centrate pe o abordare managerială a cunoaşterii. Din aceasta perspectivă, o dezbatere asupra fundamentelor teoretice ale managementului cunoaşterii poate fi lămuritoare inclusiv pentru alegerea celor mai bune strategii de politică globală într-o societate a cunoaşterii. Fireşte, una dintre ţintele unei asemenea societăţi trebuie să fie căutarea echilibrului armonios între exploatarea prin învăţare şi exploatarea prin practică a cunoştinţelor deţinute. Ceea ce se poate face doar dacă îţi asumi conştient costurile macroeconomice corespunzătoare. </span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br />
</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><strong>NOTE</strong></span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br />
</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">1. Karl R. Popper, Logica cercetării, (Bucureşti. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1981), 77. </span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br />
</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">2. Thomas S. Kuhn, 1932, Tensiunea esenţială, (Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1982), 189. </span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br />
</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">3. Pentru o discuţie critică a acestor contribuţii, vezi Ilie Pârvu, capitolul „Ştiinţa şi tehnologia: relevanţa metodologică a unei analize comparative”, în Introducere în epistemologie (Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1984).</span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br />
</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">4. G. W. Böhme, G., W. van der Daele, W. Krohn, 1978, „The Scientification of Technology” în W. Krohn, E. T. Layton jr., P. Weingart, The Dynamics of Science and Technology, ( Dordrecht: Reidel,.1978), 223.</span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br />
</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">5. Böhme, der Daele, Krohn, „The Scientification”, 224.</span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br />
</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">6. Böhme, der Daele, Krohn, „The Scientification”, 228.</span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br />
</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">7. G. Küppers, „On the Relation between Tachnology and Science- Goals of Knowledge and Dynamics of Theories. The Exemple of Combustion Technology, Thermodynamics and Fluidmechanics”, în W. Krohn, E. T. Layton jr., P. Weingart, The Dynamics of Science and Technology, (Dordrecht: Reidel, 1978), 115.</span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br />
</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">8. Vezi Ron D. Johnston,„The Internal Structure of Technology”, în Paul Halmos (editor), The Sociology of Science, (Keele,!972), 118-120.</span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br />
</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">9. Vezi Charles P. Snow, 1998, The Two Cultures, (Cambridge: Cambridge University Press, 1998). Acesta a lansat în urmă cu circa o jumătate de secol teza că în societatea modernă există o ruptură de comunicare între cultura ştiinţifică şi cultura umanistă.</span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br />
</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">10. Pentru o prezentare critică a acestei dezbateri vezi Paul Wonnacott, Macroeconomics, (Homewood, Illinois: Richard D. Irvin Inc., 1978), cap. 16, „Growth”.</span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br />
</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">11. Vezi Edward F.Denison, The Sources of Economic Growth in the United States and the Alternatives Before Us, (New York: Committee for Economic Development, 1962), precum şi, de acelaşi autor, Accounting for United States Economic Growth, 1929-1969, (Washington DC: Brookings Institution,. 1974). </span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br />
</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">12. Edward F. Denison, William R. Chung, How Japan’s Economy Grew so Fast, (Washington DC Brookings Institution, 1976.).</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">13. J. L. Maunouri, Economie du savoir, (Paris: Armand Colin, 1972).</span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br />
</span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">14. Vezi R. Gordon, R. Solow, The Source of Technological Change, (Massachusetts:MIT Press,2002). </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">15. Philippe Aghion, Peter Howitt, Competition and Innovation: an Inverted U Relationship, (Harvard: Harvard University Press, 2002)</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">16. Philippe Aghion, Peter Howitt,„A Model of Growth Through Creative Destruction”, în Econometrica, vol. 10, nr. 2, (1992), 323-351.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">17. O primă punere în discuţie a acestor caracteristici, reluată după aceea şi de alţi autori, îi aparţine lui K. J. Arrow, „The Economic Implication of Learning by Doing”, Review of Economic Studies, 29, (1962).155-173.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">18. J. Stiglitz, „Knowledge as a Global Public Good”, în Inge Kaul, Isabelle Grunberg, Marc A. Stern (editori), Global Public Goods: International Cooperation in the 21st Century, (United Nations Development Programme, New York, Oxford University Press, 1999), 308-325.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">19. Frederic Carluer, Management et economie du savoir, (Paris: Ellipses,.2009) 12</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">20. W. Cohen, D. Levinthal, „Absorptive Capacity: a New Perspective on Learning and Innovation”, Administrative Science Quarterly, vol. 35, (1990) 128-152.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">21. Michael, Porter, Michael, The Competitive Advantage of Nations, (London: Mac Millan, 1990).</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">22. Ikujiro Nonaka, Ikujiro, Hirotaka Takeuchi, The Knowledge Creating Company, (Oxford: Oxford University Press,.!995)</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">23. Michael Polanyi, The Tacit Dimension, London, Routledge & Kegan Paul,1067</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">24. Tom Davenport, Tom, Larry Prusak, Working Knowledge: How Organizations Manage What They Know, (Boston: Harvard Business School Press, 1998). </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br />
</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br />
</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br />
</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"></span></div></div>Dan C. Badeahttp://www.blogger.com/profile/02146470931776378386noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-745549358411536057.post-55036860928774908502011-06-25T20:46:00.000+03:002011-06-25T21:41:03.613+03:00Organizarea unui “Centru Inter - Universitar de Valorificare a Proprietăţii Intelectuale” - Centrul POLITECH<div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Pe baza auditului efectuat în Universitatea POLITEHNICA din București (UPB), pentru creșterea capacității de inovare și promovarea spiritului antreprenorial, s-au conturat o serie de măsuri strategice care să conducă la cresterea potențialului de inovare și de valorificare a proprietății intelectuale din UPB, după cum urmează:</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">a) Perfecţionarea structurii organizatorice prin orientarea activităţii către serviciile de transfer tehnologic care dezoltă potențialul de inovare al UPB și care au cerere pe piaţă. Aceasta necesită orientarea activității către noi proiecte și programe, care să aibă ca obiective:</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">- Dezvoltarea şi utilizarea retelelor electronice de conexiune cu industria, pentru a forma baza de date cu problemele tehnice ale firmelor, iar pentru rezolvarea acestora facilitează cooperarea dintre acestea şi centrele de cercetare din universitate</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">- Iniţierea şi realizarea de proiecte în domeniul inovării şi transferului tehnologic.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">- Conducerea şi organizarea de workshops, conferinţe şi seminarii pentru universitate, comunitaţile locale şi industrie în scopul conştientizării acestora asupra problematicilor inovării şi transferului tehnologic. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">- Asigurarea de suport cercetătorilor la început de carieră pentru aplicarea ideilor acestora, prin utilizarea instrumentelor specifice inovării.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">- Asigurarea suportului tehnic şi legal investitorilor care achiziţionează licenţe de brevet de invenţie şi facilitarea comunicării dintre aceştia şi autorii invenţiilor.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">- Prestarea de training şi consultanţă în domeniul legislaţiei interne şi internaţionale privind proprietatea intelectuală.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">- Organizarea de training şi dezvoltarea curriculei pentru formare inovativ – antreprenoriala. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">- Evaluarea juridică a ideilor, articolelor ştiinţifice şi a rezultatelor cercetării din universitate, în scopul determinării tipului de protecţie legală care poate fi promovat.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">- Examinarea tehnică a ideilor inovative în scopul determinării aplicabilităţii, stadiului cunoscut al tehnicii şi corespondenţei cu cerinţele tehnice care sunt stipulate în legislaţia privind proprietatea intelectuală.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">- Elaborarea cererilor de brevet de invenţie conform metodologiei legale, în vederea obţinerii protecţiei naţionale sau internaţionale.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">- Elaborarea documentelor necesare transferului tehnologic, cum sunt clauze confidenţiale, contracte de licenţă, declaraţii sub semnatură, obligaţii etc.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">- Evaluarea proprietăţii intelectuale pentru determinarea valorii economice predictibile a ideii inovative, prin utilizarea metodei optime în fiecare caz în parte.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">- Asigurarea marketing-ului proprietăţii intelectuale în vederea obţinerii licenţierii celei mai avantajoase. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">- Promovarea ofertelor PI ale universităţii în mediul economic local, regional, internaţional şi la întreprinderi industriale.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">- Dezvoltarea cooperării şi a comunicării cu agenţii economici la nivel local, regional şi internaţional.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">- Crearea unui mediu favorabil pentru valorificarea proprietăţii intelectuale şi dezvoltarea transferului tehnologic. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">- Promovarea parteneriatelor strategice în domenii cum sunt cercetarea, dezvoltarea, construcţie instituţională, şi training specializat.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">- Asigurarea marketing-ului privind oferta şi potenţialul de CDI al universităţii în mediul economic local, regional sau internaţional. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">- Colaborarea cu reţele - suport al cercetării şi dezvoltarea relaţiilor strategice cu institutii de cercetare si cu agenţi economici in domeniile de cercetare şi dezvoltare ale universităţii. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">- Elaborarea de ghiduri practice pentru cercetare – dezvoltare şi documente privind politica universităţii în acest domeniu. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">- Follow-up asupra proiectelor de CDI ale universităţii aflate în derulare.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">- Includerea centrelor de cercetare ale universităţii în reţele similare.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">- Informarea asupra surselor şi oportunităţilor de finanţare a proiectelor universităţii.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">- Dezvoltarea capacităţii de CDI a universităţii prin training, cursuri, workshops şi seminarii. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">b) Multiplicarea surselor de finanţare prin:</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">- creşterea permanentă a veniturilor extrabugetare;</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">- creşterea finanţării complementare prin: taxe legale, venituri obţinute de la agenţii economici, venituri din activitatea de prestări de servicii, din cercetarea ştiinţifică, consultanţă, activităţi editoriale, din donaţii şi sponsorizări, asocieri, dobânzi etc.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">- stabilirea şi aplicarea principiilor autonomiei financiare la nivelul activității de inovare și de valorificare a proprietății intelectuale;</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">- folosirea eficientă a resurselor alocate de la buget şi repartizate activității de inovare și de valorificare a proprietății intelectuale conform principiului finanţării globale.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">- identificarea locurilor şi a mijloacelor de reducere a cheltuielilor ;</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">- identificarea şi atragerea unor noi resurse de finanţare, inclusiv fonduri de capital – risc.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Prin proiectul „Comunitate virtuală interuniversitară pentru ştiinţă, tehnologie, inovare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” a fost înfiinţat un „Centru interuniversitar pilot de comunicare și valorificare a proprietății intelectuale - POLITECH”, care este destinat aplicării acestei strategii pentru creşterea potențialului de inovare și de valorificare a proprietății intelectuale. Accesati: <a href="http://www.cviu.ro/">http://www.cviu.ro/</a></span></div><div style="text-align: justify;"><strong><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Obiectul de activitate al centrului:</span></strong></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Obiectivele centrului POLITECH sunt:</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">a) Creşterea potenţialului de comunicare şi de valorificare a proprietăţii intelectuale în UPB şi de diseminare a informaţiilor din ştiinţă şi tehnologie.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">b) Dezvoltarea parteneriatului economic şi informaţional.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">c) Creşterea gradului de documentare tehnologică.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">d) Creşterea potenţialului de absorbţie tehnologică al agenţilor economici.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">e) Formarea / perfecţionarea resurselor umane inovative.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">f) Creşterea numărului de IMM – uri care aplică tehnologii noi.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">g) Introducerea managementului calităţii totale în domeniul inovării.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">h) Dezvoltarea reţelelor informaţionale inovative.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">i) Introducerea principiilor antreprenoriatului, inovării şi transferului tehnologic în educaţie.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">j) Creşterea gradului de informare a publicului în domeniile ştiinţei, tehnologiei şi valorificării proprietăţii intelectuale.</span></div><div style="text-align: justify;"><strong><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Activităţile centrului:</span></strong></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Activităţile centrului se desfăşoară pe proiecte şi programe.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Domeniile de activitate ale centrului POLITECH sunt:</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">a) Comunicare, informare şi veghe tehnologică, elaborarea de referate, rapoarte, analize şi studii pentru informarea tehnologică a IMM-urilor.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">b) Documentarea prin acces la baze de date, elaborarea de rapoarte specializate pentru susţinerea deciziilor.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">c) Traducerea selectivă sau completă a lucrărilor, elaborarea de traduceri ale documentaţiilor privind tehnologii sau produse noi, articole ştiinţifice etc.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">d) Susţinerea de cursuri de perfecţionare, organizarea de cursuri privind proprietatea intelectuală şi metodele de informare.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">e) Editarea de publicaţii de specialitate, editarea şi tipărirea de reviste, manuale, cărţi în domeniul cunoaşterii tehnologice.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">f) Audit tehnologic, realizarea de expertize şi studii de audit tehnologic pentru stabilirea performanţei şi a oportunităţilor.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">g) Consultanţă la elaborarea ofertelor de proiecte C – D, acordarea de consultanţă privind metodologiile specifice şi nivelul tehnologic al domeniului.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">h) Cooperare şi consultanţă privind proprietatea intelectuală, acordarea de consultanţă privind exploatarea drepturilor de proprietate intelectuală.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">i) Elaborarea de studii de fezabilitate şi de planuri de afaceri pentru investiţii ale IMM - urilor.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">j) Editare şi multiplicări de materiale documentare, reviste etc., prestări servicii de xerocopieri şi multiplicări de materiale documentare, reviste, broşuri, pliante şi altele asemenea.</span></div><div style="text-align: justify;"><strong><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Misiunea centrului POLITECH </span></strong></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Misiunea centrului POLITECH este dezvoltarea comunicării şi valorificării proprietăţii intelectuale în UPB, a informării ştiinţifice şi tehnologice a agenţilor economici, a transferului de tehnologii şi a managementului calităţii pentru creşterea competitivităţii întreprinderilor din sectoarele energie, mediu, energii regenerabile, materiale, nanomateriale, comunicaţii şi informatică.</span></div><div style="text-align: justify;"><strong><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Principiile de bază ale activităţii </span></strong></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Principiile de bază ale activităţii Centrului interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale POLITECH sunt:</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">- POLITECH promovează cultura valorificării proprietăţii intelectuale şi a celorlalte rezultate ale cercetărilor ştiinţifice din UPB.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">- POLITECH utilizează cele mai diversificate mijloace pentru valorificarea proprietăţii intelectuale, incluzând cooperările pe bază de contracte cu sectorul privat, protecţia sistematică a drepturilor de proprietate intelectuală, licenţierea acestor drepturi şi crearea de firme spin-off.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">- Beneficiile rezultate din exploatarea comercială ale brevetelor de invenţie ale UPB vor fi împărţite între universitate şi inventatori, pe baza unui ghid care se aprobă de universitate.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">- POLITECH supraveghează protecţia de copyrights referitoare la publicaţiile şi cărţile UPB. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial;"><strong>Imagini foto ale centrului POLITECH:</strong></span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiRA6juHl4FHM8NNSResNgLFZx9eQq3i7tUZHZW3RD_7EWulXai92hWPvg9OrPj7uZjtd7PLVaDb5qyFQhWq89g4CL3i05oAoJtXD4Wccw8-Ea7YmPvJa_rtpApIrKJ6I_7Plo8YFV0a3Q-HTg/s1600/03_POLITECH_Acces_Birou_CA114.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="256" i$="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiRA6juHl4FHM8NNSResNgLFZx9eQq3i7tUZHZW3RD_7EWulXai92hWPvg9OrPj7uZjtd7PLVaDb5qyFQhWq89g4CL3i05oAoJtXD4Wccw8-Ea7YmPvJa_rtpApIrKJ6I_7Plo8YFV0a3Q-HTg/s320/03_POLITECH_Acces_Birou_CA114.jpg" width="320" /></a></div><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEildyn9fuzpRKbKj6KBsdxehKrBTcAiLVIPLC3k6spbsoUxSSHUq9VmjaqHSL55xV-wO68RB_U8FlQ7cgTqdhyphenhyphen49-4nPqFKGH-Baeyqt8BOO9H11oiN3n_tw2Om7rGNijrgQiPWVBa7Endoh9g/s1600/03a_Hol_acces_Birou_Director_POLITECH.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="256" i$="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEildyn9fuzpRKbKj6KBsdxehKrBTcAiLVIPLC3k6spbsoUxSSHUq9VmjaqHSL55xV-wO68RB_U8FlQ7cgTqdhyphenhyphen49-4nPqFKGH-Baeyqt8BOO9H11oiN3n_tw2Om7rGNijrgQiPWVBa7Endoh9g/s320/03a_Hol_acces_Birou_Director_POLITECH.jpg" width="320" /></a></div><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjM0qVhfNLzDWn2PjXB3BaVN-AW-Ua1Od-iFY5liDHN2-dKRCzQa85ZCjhcC-Sku6L3ntbImR7ka2xxuPjWMRv7wEe_a-VQp-XHHcNXNrS7ntJ60pOWw1unKq0337YJxrDhA2h7dCmxnza2h4Q/s1600/03b_Acces_Birou_Director_POLITECH.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="256" i$="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjM0qVhfNLzDWn2PjXB3BaVN-AW-Ua1Od-iFY5liDHN2-dKRCzQa85ZCjhcC-Sku6L3ntbImR7ka2xxuPjWMRv7wEe_a-VQp-XHHcNXNrS7ntJ60pOWw1unKq0337YJxrDhA2h7dCmxnza2h4Q/s320/03b_Acces_Birou_Director_POLITECH.jpg" width="320" /></a></div><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjrmCPevDvUpBTBvU98aHnUIJWuF6CQgcYSOuqPWT_WpVoQYaDJzURh8grojbrPNhvlgftZstHykt3w0YKHnudg3EQ0iIzT5-mMQcRCTrrHn5gcILgAu1ipMLzFv58aMw1Kuv4i-x8bn2mZUhY/s1600/04_Usa_birou_CA114.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="256" i$="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjrmCPevDvUpBTBvU98aHnUIJWuF6CQgcYSOuqPWT_WpVoQYaDJzURh8grojbrPNhvlgftZstHykt3w0YKHnudg3EQ0iIzT5-mMQcRCTrrHn5gcILgAu1ipMLzFv58aMw1Kuv4i-x8bn2mZUhY/s320/04_Usa_birou_CA114.jpg" width="320" /></a></div><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgYd5KKLPL6d9UHg0PZM88QURc64CEWV8hdc9Ma-OR1AW9a7Z1KnB6SBAYFnXQCRCELQ_DkPMYo6-4RYlXKkahxQ_jAOSJ2SHV_vFZy_PhzlaL2-2ASQVw-7PzTPDwcTMDQ4rv4P6Q5uyWyHYM/s1600/05_Birou_Director_centru_POLITECH.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="256" i$="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgYd5KKLPL6d9UHg0PZM88QURc64CEWV8hdc9Ma-OR1AW9a7Z1KnB6SBAYFnXQCRCELQ_DkPMYo6-4RYlXKkahxQ_jAOSJ2SHV_vFZy_PhzlaL2-2ASQVw-7PzTPDwcTMDQ4rv4P6Q5uyWyHYM/s320/05_Birou_Director_centru_POLITECH.jpg" width="320" /></a></div><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEguGapqWdsGCdz4BvkYOhIl0jWKGZxzD-c9FabUMgenwIpTghIOBw_OwTygAwOVAPxIHkhGZLoNl9-ZX9khsFEXMRkTtz7HSplfGYmCT6xWWgFAr0pmDTaSpi36UlvFE67qThOXXG-KmgXxLfY/s1600/06_Birou_Director_centru_POLITECH.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="256" i$="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEguGapqWdsGCdz4BvkYOhIl0jWKGZxzD-c9FabUMgenwIpTghIOBw_OwTygAwOVAPxIHkhGZLoNl9-ZX9khsFEXMRkTtz7HSplfGYmCT6xWWgFAr0pmDTaSpi36UlvFE67qThOXXG-KmgXxLfY/s320/06_Birou_Director_centru_POLITECH.jpg" width="320" /></a></div><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhfpSUrIxqDeW1Qba3i-rAS-gfFjDB2hfwNXtZVNt2VoJG0Rw5j6Hlpoc21eCRGseWoosaajAhV58tuqXBY8QKy82lrWPJ7idW-1fNHikIN1PMhJRVpOUzM_00WmI9QojNOgrecGjNEhrQKqgs/s1600/08_Birou_Director_centru_POLITECH.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="256" i$="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhfpSUrIxqDeW1Qba3i-rAS-gfFjDB2hfwNXtZVNt2VoJG0Rw5j6Hlpoc21eCRGseWoosaajAhV58tuqXBY8QKy82lrWPJ7idW-1fNHikIN1PMhJRVpOUzM_00WmI9QojNOgrecGjNEhrQKqgs/s320/08_Birou_Director_centru_POLITECH.jpg" width="320" /></a></div><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjEbS0dWovaOT5jAluRpu5uOHjyjXddJUWR7r6gFA5gG_piX8-oYXzBm1p6cfXhnRMw7LWwmqQOFlzhniv61ESnO7RAb4bV6geGU-2XaacER8DitN6eeO6foMcXa1CuGh_ShTd0cwp0zaUK-Ew/s1600/09_Activitate_Director_centru_POLITECH.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="256" i$="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjEbS0dWovaOT5jAluRpu5uOHjyjXddJUWR7r6gFA5gG_piX8-oYXzBm1p6cfXhnRMw7LWwmqQOFlzhniv61ESnO7RAb4bV6geGU-2XaacER8DitN6eeO6foMcXa1CuGh_ShTd0cwp0zaUK-Ew/s320/09_Activitate_Director_centru_POLITECH.jpg" width="320" /></a></div><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgmhjAr-nIjNQMOQ7VipVTD_XQHzXjwejI5ApGzecQPRwDnhXuCNPr5tlCcG05dpsHT0UVf7pzhxBSQ8ZNXQsltbK9zt_cuS5YB3suayUoq8v-kvCyff_hytxbMlgUxV-_PGnYwa4YLwDDjN6g/s1600/10_Ansamblu_Birou_Director_centru_POLITECH.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="256" i$="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgmhjAr-nIjNQMOQ7VipVTD_XQHzXjwejI5ApGzecQPRwDnhXuCNPr5tlCcG05dpsHT0UVf7pzhxBSQ8ZNXQsltbK9zt_cuS5YB3suayUoq8v-kvCyff_hytxbMlgUxV-_PGnYwa4YLwDDjN6g/s320/10_Ansamblu_Birou_Director_centru_POLITECH.jpg" width="320" /></a></div><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgKubbLQw3_IpOjnAJ5HLzzZy8M8sLYjA_o1hHijdwSd-3SYHaO6HJzxnueZZIYj7xMVKrSgg3Jt5gFYA-GsnzEyP7VSQtWyQg3pK84u0OycnZ0ZShJhbhZxp_FsSaxJEVB3pMKD_ey3a4_KZ8/s1600/12_Vedere_de_sus_Acces_CA008.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="256" i$="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgKubbLQw3_IpOjnAJ5HLzzZy8M8sLYjA_o1hHijdwSd-3SYHaO6HJzxnueZZIYj7xMVKrSgg3Jt5gFYA-GsnzEyP7VSQtWyQg3pK84u0OycnZ0ZShJhbhZxp_FsSaxJEVB3pMKD_ey3a4_KZ8/s320/12_Vedere_de_sus_Acces_CA008.jpg" width="320" /></a></div><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgC0_qQNRn2ivDmJTUpWepd7DHBZJXnWID_y9X1gX81cQTM0Ef8Z78vkZNoY6Uuc2PSsvhatzglxLa_B7skHHSNo-lR7r6xDxU1Te0eT08TMbAC8nWe6vWYBdqHM8b1J5veAwB_apFLHz5HJlQ/s1600/13_Usa_sala_CA008.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="256" i$="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgC0_qQNRn2ivDmJTUpWepd7DHBZJXnWID_y9X1gX81cQTM0Ef8Z78vkZNoY6Uuc2PSsvhatzglxLa_B7skHHSNo-lR7r6xDxU1Te0eT08TMbAC8nWe6vWYBdqHM8b1J5veAwB_apFLHz5HJlQ/s320/13_Usa_sala_CA008.jpg" width="320" /></a></div><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjGbPpJCHLBU4_IjLq8LEV8QnnwK5RuoQUTAlKld8FMBcqQ_ubposgzPnAYYR9XzCh7bMLYiOFgY-ry7aN_9dr8pxmpb_GVoJH5OjVl7l7IYeH4r-2I8ePSR6tDm8_MIPd0fYTYDpiRSEu-ISA/s1600/Fotografie-0023.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" i$="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjGbPpJCHLBU4_IjLq8LEV8QnnwK5RuoQUTAlKld8FMBcqQ_ubposgzPnAYYR9XzCh7bMLYiOFgY-ry7aN_9dr8pxmpb_GVoJH5OjVl7l7IYeH4r-2I8ePSR6tDm8_MIPd0fYTYDpiRSEu-ISA/s320/Fotografie-0023.jpg" width="256" /></a></div><div style="text-align: justify;"><br />
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Proiectul care a finantat infiintarea centrului POLITECH, a beneficiat de o lansare publică, iar filmul lansarii poate fi vizionat la link-ul : </span><a href="http://www.cviu.ro/stiri.html"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Filmul lansarii publice a proiectului</span></a></div>Dan C. Badeahttp://www.blogger.com/profile/02146470931776378386noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-745549358411536057.post-87872823421515046622011-06-25T06:37:00.000+03:002011-06-26T06:24:15.172+03:00Exemple de centre de comunicare și valorificare a proprietății intelectuale înființate de universități<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 35.4pt; text-align: justify;"><b><span style="color: red; font-family: "Arial", "sans-serif";"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">IUCIPRS - INTER UNIVERSITY CENTRE FOR INTELLECTUAL PROPERTY RIGHTS STUDIES </span></span></b></div><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"></span><br />
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><span style="color: #0b5394;"><span style="font-family: "Arial", "sans-serif";"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">IUCIPRS a fost înființat de guvernul din </span></span><span style="font-family: "Arial", "sans-serif";"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Kerala la Universitatea din Cochin, India, pentru a funcționa ca un centru autonom în scopul încurajării învățării și cercetării multidisciplinare în domeniul proprietății intelectuale</span></span><span lang="EN-US" style="font-family: "Arial", "sans-serif";"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">.</span></span><span style="font-family: "Arial", "sans-serif";"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> Centrul are în vedere de a fi un suport al cercetării și al resurselor pentru interacțiunea dintre universitățile din Kerala și din exterior.</span></span></span></div><span style="color: #0b5394; font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"></span><br />
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><span style="color: #0b5394;"><span style="font-family: "Arial", "sans-serif";"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Acest centru realizează cercetări interdisciplinare și asigură expertiza necesară Guvernului central formulării politicii lui în domeniul </span></span><span style="font-family: "Arial", "sans-serif";"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">proprietății intelectuale.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> De asemenea, asigură formarea în acest domeniu, în funcție de necesități. Centrul oferă programe doctorale multidisciplinare în domeniul </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">proprietății intelectuale și sprijină cercetătorii din diferite discipline ca științe juridice, economie, politica științei, istorie, știință, tehnologie etc</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">. să întreprindă cercetări specifice.</span></span></span></div><span style="color: #0b5394; font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"></span><br />
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><span style="color: #0b5394;"><span style="font-family: "Arial", "sans-serif";"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">În asociere cu School of Legal Studies, centrul oferă cursuri în domeniul </span></span><span style="font-family: "Arial", "sans-serif";"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">proprietății intelectuale. </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Centrul mai este implicat în organizarea de seminarii și programe de conștientizare pentru cercetători și pentru studenții licențiați în știință.</span></span></span></div><span style="color: #0b5394; font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"></span><br />
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 35.4pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Arial", "sans-serif";"><span style="color: #0b5394; font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Adresa centrului este:</span></span></div><span style="color: #0b5394; font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"></span><br />
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 35.4pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Arial", "sans-serif";"><span style="color: #0b5394; font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Cochin University of Science and Technology,</span></span></div><span style="color: #0b5394; font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"></span><br />
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 35.4pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Arial", "sans-serif";"><span style="color: #0b5394; font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Cochin University P.O.</span></span></div><span style="color: #0b5394; font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"></span><br />
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 35.4pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Arial", "sans-serif";"><span style="color: #0b5394; font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Cochin – 682022, </span></span></div><span style="color: #0b5394; font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"></span><br />
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 35.4pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Arial", "sans-serif";"><span style="color: #0b5394; font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Kerala, India </span></span></div><span style="color: #0b5394; font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"></span><br />
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 35.4pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Arial", "sans-serif";"><span style="color: #0b5394;"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Phone:</span><span style="mso-spacerun: yes;"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> </span></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">+91-484-2862491</span></span></span></div><span style="color: #0b5394; font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"></span><br />
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 35.4pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Arial", "sans-serif";"><span style="color: #0b5394;"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Fax:</span><span style="mso-spacerun: yes;"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> </span></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">+91-484-2575463</span></span></span></div><span style="color: #0b5394; font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"></span><br />
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 35.4pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Arial", "sans-serif";"><span style="color: #0b5394;"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">E-mail:</span><span style="mso-spacerun: yes;"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> </span></span></span><a href="mailto:ciprs@cusat.ac.in"><span style="color: #0b5394; font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">ciprs@cusat.ac.in</span></a><span style="color: #0b5394; font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> </span></span></div><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"></span><br />
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><b><span style="color: red; font-family: "Arial", "sans-serif";"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">UMUC - Center for Intellectual Property (UMUC – CIP)</span></span></b></div><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"></span><br />
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><span style="color: #0b5394;"><span style="font-family: "Arial", "sans-serif";"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">UMUC – CIP (The Center for Intellectual Property) asigură educația, cercetarea și resursele pentru comunitatea universitară, din University of Maryland University College, pentru copyright, integritatea academică și mediul digital în curs de dezvoltare</span></span><span style="font-family: "Arial", "sans-serif";"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">. Centrul își îndeplinește misiunea lui prin desfășurarea de workshops și de conferințe, educație online, consultanță în campus, asigurarea de publicații electronice și tipărite, de permanentă actualizare în domeniul legislației, la nivel local, statal, național și internațional. </span></span></span></div><span style="color: #0b5394; font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"></span><br />
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 35.4pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Arial", "sans-serif";"><span style="color: #0b5394; font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Adresa centrului este:</span></span></div><span style="color: #0b5394; font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"></span><br />
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><span style="font-family: "Arial", "sans-serif";"><span style="color: #0b5394; font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Center for Intellectual Property</span></span></div><span style="color: #0b5394; font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"></span><br />
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><span style="font-family: "Arial", "sans-serif";"><span style="color: #0b5394; font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">University of Maryland University College</span></span></div><span style="color: #0b5394; font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"></span><br />
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><span style="font-family: "Arial", "sans-serif";"><span style="color: #0b5394; font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Largo Academic Center, Room 2405</span></span></div><span style="color: #0b5394; font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"></span><br />
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><span style="font-family: "Arial", "sans-serif";"><span style="color: #0b5394; font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">3501 University Blvd. East </span></span></div><span style="color: #0b5394; font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"></span><br />
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><span style="font-family: "Arial", "sans-serif";"><span style="color: #0b5394; font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Adelphi, MD 20783</span></span></div><span style="color: #0b5394; font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"></span><br />
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><span style="font-family: "Arial", "sans-serif";"><span style="color: #0b5394; font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">240-684-2803 </span></span></div><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"></span><br />
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-family: "Arial", "sans-serif";"><span style="mso-tab-count: 1;"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> </span></span></span><b><span lang="EN" style="color: red; font-family: "Arial", "sans-serif";"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Center for Industrial and Governmental Relations (CIGR)</span></span></b></div><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"></span><br />
<div align="justify" style="margin-bottom: 0cm; text-align: justify;"><b><span lang="EN" style="color: black; font-family: "Arial", "sans-serif";"><span style="mso-tab-count: 1;"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> <span style="color: #0b5394;"> </span></span></span></span></b><span style="color: #0b5394;"><span lang="EN" style="font-family: "Arial", "sans-serif";"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">CIGR</span><span style="mso-spacerun: yes;"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> </span></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">a fost fondat în cadrul Universității de Electro - Comunicații (UEC) din Japonia și joacă rolul uni catalizator al colaborării dintre organizațiile guvernamentale și industrie, în scopul de a produce veniturile necesare activităților de cercetare ale UEC, care sunt orientate către noi tehnologii, noi produse și noi afaceri</span></span><span style="font-family: "Arial", "sans-serif";"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">. </span></span><span style="font-family: "Arial", "sans-serif";"><span style="mso-spacerun: yes;"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> </span></span></span></span></div><span style="color: #0b5394; font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"></span><br />
<div align="justify" style="margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><span lang="EN" style="font-family: "Arial", "sans-serif";"><span style="color: #0b5394; font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">În structura centrului funcționează trei oficii:</span></span></div><span style="color: #0b5394; font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"></span><br />
<div align="justify" style="margin: 0cm 0cm 0cm 54pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 54.0pt; text-align: justify; text-indent: -18pt;"><span style="color: #0b5394;"><span lang="EN"><span style="mso-list: Ignore;"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">-</span><span style="font-family: "Times New Roman";"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> </span></span></span></span><i><span lang="EN" style="font-family: "Arial", "sans-serif";"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Oficiul de legături cu industria</span></span></i><span lang="EN" style="font-family: "Arial", "sans-serif";"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">, care promoveaz</span></span><span style="font-family: "Arial", "sans-serif";"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">ă</span></span><span lang="EN" style="font-family: "Arial", "sans-serif";"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> cercetarea în colaborare,</span></span></span></div><span style="color: #0b5394; font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"></span><br />
<div align="justify" style="margin-bottom: 0cm; text-align: justify;"><span lang="EN" style="font-family: "Arial", "sans-serif";"><span style="color: #0b5394; font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">asigurând corespondența dintre oferta universității și nevoile industriei și acordă asistență în coordonarea contractelor de cercetare pentru industrie și agențiile guvernamentale.</span></span></div><span style="color: #0b5394; font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"></span><br />
<div align="justify" style="margin: 0cm 0cm 0cm 54pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 54.0pt; text-align: justify; text-indent: -18pt;"><span style="color: #0b5394;"><span lang="EN"><span style="mso-list: Ignore;"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">-</span><span style="font-family: "Times New Roman";"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> </span></span></span></span><i><span lang="EN" style="font-family: "Arial", "sans-serif";"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Oficiul de promovare a capitalului de risc</span></span></i><span lang="EN" style="font-family: "Arial", "sans-serif";"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">, care</span><span style="mso-spacerun: yes;"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> </span></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">are responsabilitatea în</span></span></span></div><span style="color: #0b5394; font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"></span><br />
<div align="justify" style="margin-bottom: 0cm; text-align: justify;"><span lang="EN" style="font-family: "Arial", "sans-serif";"><span style="color: #0b5394; font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">următoarele trei domenii de activitate: asigurarea de asistență realizării obiectivelor de C&D care vizează crearea de idei tehnologice pentru afacerile de capital – risc, cultivarea antreprenoriatului și asigurarea suportului pentru companiile de start – up fondate de universitate, sau de membrii și studenții săi, incluzând finanțarea C&D și incubarea firmelor noi.</span></span></div><span style="color: #0b5394; font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"></span><br />
<div align="justify" style="margin-bottom: 0cm; text-align: justify;"><span lang="EN" style="font-family: "Arial", "sans-serif";"><span style="color: #0b5394;"><span style="mso-tab-count: 1;"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> </span></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">În plus, acest oficiu organizează concursuri privind noi idei pentru participanții din campus, care ar conduce la noi afaceri pe baza capitalului de risc.</span></span></span></div><span style="color: #0b5394; font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"></span><br />
<div align="justify" style="margin-bottom: 0cm; text-align: justify;"><span lang="EN" style="font-family: "Arial", "sans-serif";"><span style="color: #0b5394;"><span style="mso-tab-count: 1;"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> </span></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Oficiul asigură suport pentru trei cursuri universitare și anume: Introducere în afaceri prin capital de risc,</span><span style="mso-spacerun: yes;"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> </span></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Afaceri avansate prin capital de risc, Curs avansat asupra ultimelor tehnologii din industrie.</span></span></span></div><span style="color: #0b5394; font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"></span><br />
<div align="justify" style="margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><span style="color: #0b5394;"><span lang="EN" style="font-family: "Arial", "sans-serif";"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">- </span><i><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Oficiul de proprietate intelectuală</span></i><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> (OPI) care are ca obiectiv promovarea strategică a creației, achiziției, managementului și utilizării proprietății intelectuale a universității. OPI asigură servicii comunității universitare cum sunt: suport pentru crearea proprietății intelectuale, cerere de brevet, gestionarea informației de brevet, diseminarea cunostințelor despre proprietatea intelectuală la toți membrii universității, inclusiv studenții. Responsabilitatea OPI mai include investigarea și managementul drepturilor de </span></span><span style="font-family: "Arial", "sans-serif";"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">autor de software.</span></span></span></div><span style="color: #0b5394; font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"></span><br />
<div align="justify" style="margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><span style="color: #0b5394;"><span lang="EN" style="font-family: "Arial", "sans-serif";"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">De asemenea, centrul CIGR cooperează cu universitatea în cadrul companiei comune</span><span style="mso-spacerun: yes;"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> </span></span></span><span lang="EN-US" style="font-family: "Arial", "sans-serif";"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">“</span></span><i><span lang="EN" style="font-family: "Arial", "sans-serif";"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Campus Create Co.,Ltd</span></span></i><span lang="EN" style="font-family: "Arial", "sans-serif";"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">”.</span></span></span></div><span style="color: #0b5394; font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"></span><br />
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 35.4pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Arial", "sans-serif";"><span style="color: #0b5394; font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Adresa centrului este:</span></span></div><span style="color: #0b5394; font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"></span><br />
<div align="justify" style="margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><span lang="EN" style="font-family: "Arial", "sans-serif";"><span style="color: #0b5394;"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">The University of Electro-Communications,</span><span style="mso-spacerun: yes;"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> </span></span></span></span></div><span style="color: #0b5394; font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"></span><br />
<div align="justify" style="margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><span lang="EN" style="font-family: "Arial", "sans-serif";"><span style="color: #0b5394; font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">1-5-1 Chofugaoka, Chofu-shi, Tokyo 182-8585.</span></span></div><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"></span><br />
<div align="justify" class="MsoNormal"><br />
</div><div align="justify"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"></span></div>Dan C. Badeahttp://www.blogger.com/profile/02146470931776378386noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-745549358411536057.post-30103156268919387042010-12-25T21:22:00.000+02:002011-06-25T21:27:28.325+03:00Un nou proiect.<span style="background-color: black; color: white; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><strong></strong></span><span style="background-color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><strong></strong></span><br />
<div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Axa prioritară 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Domeniul major de intervenţie 1.2. „Calitate in invatamantul superior”.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><strong>Titlul proiectului: „Comunitate virtuală interuniversitară pentru știință, tehnologie, inovare și valorificare a proprietății intelectuale.”</strong></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Cod Contract: POSDRU/86/1.2/S/56872 din 04.08.2010</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Beneficiar: Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Universitatea POLITEHNICA București (Partener P 1).</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Rector / delegat :<strong> Prof.univ.dr.ing. Anton Hadăr</strong></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><strong>Obiectivul general</strong> al proiectului vizează educația și formarea profesională în sprijinul creșterii economice și dezvoltării societății bazate pe cunoaștere prin dezvoltarea calității comunicării, îmbunătățirea serviciilor oferite studenților și profesorilor, în scopul creșterii gradului de inserție a studenților pe piața muncii, dezvoltarea rutelor flexibile de învățare pe tot parcursul vieții, creșterea accesului la educație și formare, prin promovarea rețelelor virtuale de știință, tehnologie, inovare și de valorificare a proprietății intelectuale din universitati.<br />
<strong>Obiective specifice sunt:</strong><br />
<strong></strong></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">1. Dezvoltarea de abilități pentru personalul didactic și studenții din universități, prin extinderea oportunităților de învățare, promovarea științei, tehnologiei, inovării și valorificarea proprietății intelectuale, folosind transferarea cunoștințelor către o bază comună, precum și posibilitatea de a relaționa virtual.<br />
2. Crearea de canale de valorificare a proprietății intelectuale, de comunicare și de informare pentru membrii echipelor de cercetare universitară, studenții și profesorii consorțiului, prin realizarea de instrumente și metodologii pentru testarea, înregistrarea, validarea datelor și supunerea acestora spre consultare și testare.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">3. Dezvoltarea de rețele de laboratoare virtuale, în care temele și rezultatele acestor experimente pot face obiectul studiului obligatoriu din cadrul unui curs din curricule universitare.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">4. Proiectul va urmari întregul ciclu de viață al participărilor la aceste comunități, de la faza de înscriere, la participare, interacțiune, mentoring.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">5. Propunerea, promovarea și desfășurarea de evenimente științifice, la care pot participa reprezentanți din toate universitățile partenere, în urma cărora se pot dezvolta proiecte și se pot realiza schimburi de experiență.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">6. Dezvoltarea instrumentelor de evaluare și promovarea științei, tehnologiei, inovării și valorificării proprietății intelectuale în învățământul superior. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><strong>Activitățile proiectului:</strong></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">1. Inițiere proiect (L1).</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">2. Vizită de studiu pentru schimb de bune practici în vederea asigurării calității în învățământul superior(PP,P1,P2,P3,P4,P5,P6) (L2). </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">3. Lansarea mediatică a proiectului(PP,P1,P2,P3,P4,P5,P6)(L2) </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">3.1. Stabilirea planului conferinței(PP,P1,P2,P3,P4,P5,P6)(L2) </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">3.2.Dezvoltarea de parteneriate între universități naționale și transnaționale(PP,P1,P2,P3,P4,P5,P6)(L2)</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">3.3. Susținerea conferinței(PP,P1,P2,P3,P4,P5,P6)(L2)</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">4. Realizarea de studii și analize, în vederea asigurării managementului calității în învățământul superior, corelarea cu nevoile pieței muncii și ale societății bazate pe cunoaștere (PP,P1,P2,P3,P4,P6) (L2-10) </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">4.1.Stabilirea întrebărilor și tehnicilor necesare derulării proiectului (PP,P1,P2,P3,P4,P6) (L2-3)</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">4.2. Plan de sondaj (P1,P2,P3,P6) (L3-6) </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">4.3. Organizarea câte a unui focus grup per universitate (PP,P1,P2,P3,P6) (L6-7) 4.4. Organizarea de interviuri individuale pe universitate (PP,P1,P2,P3,P6) (L7-8) 4.5. Analiza informațiilor de către experți (PP,P1,P2,P3,P4,P6) (L8-9) </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">4.6. Redactarea și prezentarea studiului (PP,P1,P2,P3,P4,P6) (L9-10)</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">5. Stabilirea planului de comunicare (PP,P1,P2,P3,P5,P6) (L2-6) </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">5.1.Definirea scopului și obiectivelor strategice (PP,P1,P2,P3,P6) (L2-3)</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">5.2.Elaborarea identității vizuale a proiectului (P5,P6) (L3-4) </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">5.3.Crearea materialelor de promovare (P5,P6) (L4-5) </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">5.4.Stabilirea canalelor de comunicare (PP,P1,P2,P3,P6) (L5-6) </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">6. Crearea centrului interuniversitar pilot de comunicare și valorificare a proprietății intelectuale (PP,P1,P2,P3) (L2-6)</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">6.1.Identificarea și amenajarea spațiilor în cadrul universităților (P1,P2,P3) (L2) 6.2.Amenajarea centrelor și dotarea lor (PP,P1,P2,P3) (L3-6)</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">7. Dezvoltarea și implemetarea soluției informatice de auto-instruire și auto-evaluare pentru îmbunătățirea activităților educaționale (P1,P2,P3,P5) (L2-30)</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">7.1.Dezvoltarea și implementarea soluției de bibliotecă virtuală pentru îmbunătățirea activităților educaționale (P1,P2,P3,P5) (L2-30) </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">7.2.Implementare portal utilizat în activitățile de învățare, management și planificare în învățământul superior (P1,P2,P3,P5) (L2-30) </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">7.3.Implementare platformă de training pentru perfecționarea persoanelor din grupul țintă (P1,P2,P3,P5) (L2-30) </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">7.4.Dezvoltarea și implementarea soluției de administrare (P1,P2,P3,P5) (L2-30) </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">8. Dezvoltare și management de baze de date, printr-o bibliotecă virtuală, în vederea asigurării calității în învățământul superior, conectarea cu alte baze de date transnaționale (PP,P1,P2,P3,P4,P5) (L12-13)</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">8.1.Definirea conținutului obligatoriu pentru biblioteca virtuală (PP,P1, P2, P3,P4) (L12) </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">8.2.Definirea planului de testare (PP,P1,P2,P3,P4) (L12-13) </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">8.3.Validare și semnare plan final (PP,P1,P2,P3,P4,P5) (L13)</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">9. Dezvoltarea programelor de formare pentru facilitarea accesului la învățare prin acțiuni inovatoare în știință, tehnologie, inovare și valorificare a proprietății intelectuale (P1,P2,P3,P6) (L12-30) </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">9.1.Dezvoltarea de material și instrumente didactice de învățare (P1) (L12-14) 9.2.Planificarea sesiunilor de formare pentru persoanele din grupul țintă (P1,P6) (L14-15) </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">9.3.Training utilizatori sistem și testare cursuri (PP,P1,P2,P3) (L15-30)</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><strong>Cursuri STI–PI :</strong></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">9.3.1.Valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală în universități (PP,P1,P2,P3) (L15-18) </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">9.3.2.Bazele managementului inovării și transferului tehnologic (PP,P1,P2,P3) (L18-21) </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">9.3.3.Brevetarea invențiilor în România și Uniunea Europeană (PP,P1,P2,P3) (L21-24) </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">9.3.4.Jurisprudența actuală în domeniul proprietății intelectuale (PP,P1,P2,P3) (L24-26) </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">9.3.5.Managementul antreprenorial al proiectelor de cercetare, dezvoltare, inovare (PP,P1,P2,P3) (L27-29) </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">9.3.6.Testare cursuri STI–PI pe grupuri pilot (P1) (L30) </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">9.3.7.Evaluarea rezultatelor testării cursurilor STI–PI pe grupuri pilot (P1) (L30)</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">10. Extinderea utilizării TIC pentru personalul din cadrul centrelor pentru activități de auto-instruire, auto-evaluare, instruire și evaluare asistată și de centru interuniversitar pilot de cercetare (PP,P1,P2,P3,P5,P6) (L8-11)</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">10.1.Pregătire materiale didactice de curs pentru sistemele informatice (P5) (L8-10) 10.2.Planificarea sesiunilor de formare pentru persoanele din grupul țintă (P5,P6) (L10) </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">10.3.Instruire administratori sisteme informatice (PP,P1,P2,P3,P5) (L10-11) 10.4.Instruire utilizatori sisteme informatice (PP,P1,P2,P3,P5) (L11) </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">11. Dezvoltarea și implementarea soluției de instruire și evaluare asistată de un coordonator (P1,P2,P3,P5) (L2-30) </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">12.Stabilirea conținutului pentru soluția de instruire și evaluare asistată de un coordonator (PP,P1,P2,P3,P4,P5) (L12-13)</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">12.1.Definirea de descriptori sectoriali de învățare, stabilirea conținutului obligatoriu pentru biblioteca virtuală (PP,P1,P2,P3,P4) (L12) </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">12.2.Definirea planului de testare (PP,P1,P2,P3,P4) (L12-13) </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">12.3.Validare și semnare plan final (PP,P1,P2,P3,P4,P5) (L13)</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">13. Dezvoltarea și implementarea soluției de centru de comunicare inter-universitar pilot de cercetare și valorificare a proprietății intelectuale (P1,P2,P3,P5) (L2-30) </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">14. Stabilirea modului de coordonare a parteneriatului în rețeaua virtuală (PP,P1,P2,P3,P4) (L13-14) </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">14.1.Definirea procedurilor de introducere a materialului în biblioteca virtuală (PP,P1,P2,P3,P4) (L13) </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">14.2.Definirea procedurilor de testare (PP,P1,P2,P3,P4) (L13) </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">14.3.Procedurile de publicare a rezultatelor, activități de promovare în vederea creșterii accesului la învățământul superior (PP,P1,P2,P3,P4) (L13-14) 14.4.Elaborarea manualului de bune practici privind valorificarea proprietății intelectuale în universități(P1) (L18-20)</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">15. Punerea în funcțiune a soluției de centru interuniversitar pilot de cercetare, comunicare și valorificare a proprietății intelectuale (PP,P1,P2,P3,P5,P4,P6) (L12-13) </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">15.1.Lansarea în lucru a soluției în etapa finală (PP,P1,P2,P3,P5) (L12-13) 15.2.Testare integrată a sistemului (P1,P2,P3,P4,P5) (L12-13) </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">15.3.Comunicat de presă și activități de promovare în vederea corelării învățământului superior cu piața muncii (P6) (L13)</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">16. Planul de promovare și susținere de imagine în cadrul universităților (PP,P1,P2,P3,P4,P5,P6) (L10-12)</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">16.1.Pregatire material de promovare și personal cu privire la planul de comunicare (PP,P1,P2,P3,P4) (L10-11) </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">16.2.Susținerea conferinței naționale și a activităților transnaționale pentru asigurarea calității în învățământul superior (PP,P1,P2,P3,P4,P5,P6) (L12) </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">17. Desfășurarea activității centrelor pe o perioada de 1,5 ani (PP,P1,P2,P3,P4,P6) (L13-30) </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">17.1.Realizarea de noi înscrieri de candidați (PP,P1,P2,P3,P4) (L13-30) 17.2.Înscrierea de noi teme de cercetare (PP,P1,P2,P3,P4) (L13-30) </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">17.3.Stabilirea de noi contacte cu piața muncii (P1,P2,P3) (L13-30) </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">17.4.Actualizari de baze de date în vederea asigurării managementului calității (PP,P1,P2,P3,P4) (L19,L25) </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">17.5.Evaluare semestrială și actualizarea / remodelarea proceselor conform noii strategii (PP,P1,P2,P3,P4) (L19,L25,L30) </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">17.6.Realizarea de noi prezentări, seminarii pentru integrarea principiului dezvoltării durabile la nivelul instrumentelor, metodologiilor și activităților din universități (PP,P1,P2,P3,P6) (L13,L19,L25)</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">18. Închiderea proiectului – conferință și raport final (PP,P1,P2,P3,P4,P5,P6) (L30)</span></div><div style="text-align: justify;"><strong><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Rezultatele proiectului: </span></strong></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Rezultatele proiectului, corelate cu activitățile sale, sunt: <br />
A1. 1 plan de implementare cu plan de activități, 1 plan de calitate, 1 plan de riscuri, 1 plan de comunicare. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">A2. 1 vizită de studiu a unei echipe de reprezentanți ai partenerilor proiectului la partenerul transnațional, pentru preluarea de informații,lecții învățate și realizarea unui schimb de bune practici pe tema propusă a proiectului. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">A3. 1 strategie de comunicare, 1 raport de monitorizare și 1 raport de evaluare pe semestru al campaniei de promovare a strategiei de comunicare. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">A4. 1 analiza, 1 studiu care să furnizeze informații despre cum se pot integra aceste centre atât în mediul universitar, cât și cu piața muncii,1 plan de acțiune în cadrul acestui studiu, 1 plan de sondaj, 1 chestionar cu întrebări închise, adresat unui numar de 100 de persoane pe fiecare universitate;1 focus grup pentru fiecare dintre universități cu câte 12 participanți pe grup de discuție, 10 interviuri individuale pe universitate. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">A5. 1 plan de comunicare; 1 campanie de newslettere, 1 campanie de banner exchange; 1 raport pe semestru de monitorizare a presei centrale și locale, în urma derulării campaniei de informare. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">A6. câte 1 centru interuniversitar pilot de comunicare și de valorificare a proprietății intelectuale. Comunități de comunicare între profesori și studenti din universități, cu scopul îmbunatățirii accesului la educație de calitate. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">A7. 3 biblioteci virtuale. Înființarea a 3 biblioteci virtuale cu posibilitate de comunicare între acestea. În funcție de anumite reguli, stabilite de universitate, se vor introduce materiale specifice; 1 portal de știință, tehnologie, inovare și valorificare a proprietății intelectuale. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">A8. 1 plan de testare, 1 grilă de validare a rezultatelor.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">A9. 5 suporturi de curs. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">A10. 1 material de curs pentru instruirea personalului pentru administrarea soluției informatice. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">A11. 1 solutie software pentru centrele de comunicare. Dezvoltarea și implementarea modulului software suport pentru comunicare. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">A12. 1 biblioteca virtuală, 1 grila de validare a rezultatelor. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">A13. 1 centru de comunicare interuniversitar. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">A14. 1 procedura de testare a materialelor introduse în biblioteca virtuală, 1 manual de bune practici. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">A15. 1 centru pilot de comunicare pentru cercetarea universitară. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">A16. 1 evaluare semestrială a centrelor. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">A17. 1 workshop în fiecare universitate. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">A18. 1 conferință de presă, 1 conferință de închidere a proiectului, 1 raport final al proiectului. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Alte rezultate se referă la:</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Crearea unei mai clare imagini între cererea pieței în materie de profil de candidat și modul în care se va realiza pregătirea sa practică (crearea programelor de studiu / activităților practice, pe care trebuie să le parcurgă candidatul).</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Imbunatățirea managementului instituției prin atragerea celor mai buni profesioniști, dar și prin atragerea unor surse noi de finanțare. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Formarea profesională a câte 6 membrii utilizatori ai platformei de comunicare din U1, U2, U3. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Instruirea a minimum 6 persoane pentru fiecare universitate cu privire al pregătirea, introducerea, modificarea și stergerea datelor în sistem (biblioteca virtuală, teste etc.). </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Formare a câte 6 persoane din U1, U2, U3 pentru instruirea IT inițială a participanților și promovarea soluției.</span></div><div style="text-align: justify;"><a href="http://www.cviu.ro/stiri.html"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Filmul lansarii publice a proiectului.</span></a><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"> </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"></span></div><div align="justify" style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br />
</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br />
</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br />
</span></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div>Dan C. Badeahttp://www.blogger.com/profile/02146470931776378386noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-745549358411536057.post-52996246351723261742010-07-04T07:22:00.000+03:002010-07-05T03:48:54.569+03:00PROCESUL INOVĂRII. DEFINIȚII ȘI CONCEPTE.<div style="text-align: justify;"><strong><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">1. Definiții și concepte.</span></strong></div><div style="text-align: justify;"><em><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">1.1. Definiții generale</span></em></div><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"></span><br />
<div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Datorită complexității procesului de inovare și diversității modului de apariție a inovării, a fost necesar să fie adoptate unel convenții pentru a se asigura definiții operaționale, care să poată fi utilizate în analiza inovării. În acord cu manualul Oslo [1] și cu cele prezentate în [2], inovarea este implementarea unui produs nou sau semnificativ îmbuntățit (bun sau serviciu), sau proces, o nouă metodă de marketing, ori o nouă metodă organizațională. Această definiție largă a inovării cuprinde o gamă extinsă de posibile inovații. O inovare poate fi definită mai restrâns ca fiind implementarea a unuia sau a mai multor tipuri de inovații, de exemplu inovațiile privind produsele și procesele. Această definiție mai restrânsă poate fi relaționată cu definiția inovării de produse și servicii tehnologice. Cerința minimă a unei inovații este ca produsul, procesul, metoda de marketing și metoda organizațională să fie noi (sau semnificativ îmbunătățite). Activitățile inovative sunt toate acelea care au caracter științific, tehnologic, organizațional, financiar și comercial și care actualizează, sau sunt orientate să conducă la implementarea inovațiilor. Unele activități inovative sunt ele însele inventive, în timp ce altele nu sunt activități novatoare, dar sunt necesare pentru implementarea inovațiilor. Activitățile de inovare cuprind și cercetarea – dezvoltarea, care nu sunt direct legate de dezvoltarea unei inovări specifice. O trăsătură obișnuită a unei inovații este că aceasta să poată fi implementată. Un produs nou sau îmbunătățit este implementat când acesta este introdus pe piață. Procesele noi, noile metode de marketing și organizaționale sunt implementate când acestea sunt ajung să fie utilizate în activitatea curentă a firmei. Activitățile inovative sunt foarte diversificate, în funcție de natura lor din cadrul firmei. Unele companii promovează proiecte de inovare bine definite, așa cum este dezvoltarea și introducerea unui nou produs, în timp ce altele performează îmbunătățiri continue a produselor, proceselor și operațiilor lor. Firma inovativă este aceea care a implemetat o inovație într-o anumită perioadă de timp. Firma inovativă în domeniul produselor și proceselor este aceea care a implementat un produs sau proces noi ori îmbunătățite, într-o anumită perioadă de timp </span></div><div style="text-align: justify;"><em><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">1.2. Tipuri ale inovării</span></em></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Există patru tipuri de inovare: inovarea de produs, inovarea de proces, inovarea de marketing și inovarea organizațională.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><em>Inovarea de produs și de proces</em> sunt strâns legate de conceptul inovării tehnologice de produs sau proces. Inovarea de marketing și cea organizațională acoperă o gamă largă de inovații, care pot excede limitele definițiilor de mai sus. Inovarea de produs este introducerea unui bun sau serviciu, care sunt noi sau semnificativ îmbunătățite, cu respectarea caracteristicilor sau intenției de utilizare a lor. Aceasta include îmbunătățirile semnificative din specificațiile tehnice, componente și materiale, software încoroporat, utilizarea prietenoasă și alte caracteristici funcționale. Inovarea de produs poate utiliza o nouă cunoaștere sau noi tehnologii, ori poate fi bazată pe utilizări noi sau pe combinarea cunoașterii și tehnologiilor existente. Termenul “produs” este utilizat pentru acoperirea unei game largi de bunuri și servicii. Inovarea de produs include atât introducerea de noi bunuri și servicii, cât și îmbunătățiri semnificative în caracterisiticile funcționale și de utilizare a bunurilor și serviciilor existente. Noile produse sunt bunuri și servicii care diferă semnificativ, prin caracteristicile lor de produsele realizate anterior. Primele microprocesoare și camere digitale au fost exemple de produse utilizând noi tehnologii. Primul MP3 player portabil, care combină standarde existente de software cu tehnologia minituarizării hard – dive – ului, a fost un nou produs combinând tehnologii existente. Dezvoltarea unei noi utilizări a unui produs, cu schimbări minore în specificațiile tehnice ale sale, este o inovare de produs. Ca un exemplu este introducerea unui nou detergent utilizând compoziții chimice existente. </span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Îmbunătățiri semnificative la produsele existente pot apare prin schimbări în materiale, componente și alte caracteristici care cresc performanța. Introducerea sistemului de frânare ABS și a sistemului de navigație GPS (Global Positioning System), sau a altor îmbunătățiri la automobile reprezintă exemple de inovare de produs constând în schimbări parțiale sau adăugări la acesta a unui număr de subsisteme tehnice integrate. Inovarea de produs în domeniul serviciilor poate include îmbunătățiri semnificative în modul în care acestea sunt prestate (de exemplu, în ceea ce privește eficiența și rapiditatea lor), adăugarea de noi funcții sau caracteristici la serviciile existente, sau introducerea integrală de noi servicii. Exemplu în acest sens sunt îmbunatățirile semnificative în serviciile de Internet banking, cum sunt acelea care oferă o viteză crescută și o mai ușoară utilizare. </span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Inovarea de proces este implementarea unei metode noi sau semnificativ îmbunătățite de producție sau de livrare. Aceasta include schimbări semnificative în tehnici, echipamente și / sau software. Inovațiile de proces pot fi orientate către reducerea costurilor unitare, creșterea calității, sau producția ori livrarea de produse noi sau semnificativ îmbunătățite. Metodele de producție implică tehnicile, echipamente și software, care sunt utilizate la producția bunurilor și serviciilor. Exemple de noi metode de producție sunt implementarea de echipament nou de automatizare sau introducerea proiectării asistate de calculator la dezvoltarea noilor produse.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><em>Inovarea de marketing</em> este implementarea unei noi metode de marketing implicând schimbări semnificative în design – ul și ambalarea produsului, în promovarea sau politica de pret a acestuia. Inovațiile de marketing vizează o mai bună adresare nevoilor consumatorilor, deschizând noi piețe, sau noi poziții ale produselor pe piață.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><em>Inovarea organizațională</em> este implementarea unei noi metode organizaționale în practica de afaceri a firmei, în organizarea locurilor de muncă și a relațiilor externe. Inovațiile organizaționale pot fi menite să crească performanța firmei prin reducerea costurilor administrative sau a celor tranzacționale, să îmbunătățească climatul de muncă sau să scadă costurile de achiziție.</span></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><strong><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">2. BIBLIOGRAFIE.</span></strong></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"></span></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">1. Oslo Manual (2005), GUIDELINES FOR COLLECTING AND INTERPRETING INNOVATION DATA, Third edition, ISBN 92-64-6 01308-3 – OECD/EUROPEAN COMMUNITIES 2005.<br />
2. Rânea, C., Badea C. Dan(2003) - Bazele Inovării şi Transferului de Tehnologie, Editura ELECTRA, Bucureşti, 2003, ISBN 973-806780-4. Editura ELECTRA este recunoscută CNCSIS – Lista 2002, poz. 54.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">3. Rothwell, Roy (1994). Towards the Fifth-generation Innovation Process. International Marketing Review, vol.11, No.1, pp.7-31</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">4. Gann, D. and Dodgson, M. (2007). Innovation Technology: How New Technologies Are Changing The Way We Innovate, National Endowment for Science, Technology and the Arts, London.</span></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div>Dan C. Badeahttp://www.blogger.com/profile/02146470931776378386noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-745549358411536057.post-22448294913809592262010-03-13T08:06:00.000+02:002010-07-04T11:03:18.160+03:00Raportul Curții de Conturi a României pe anul 2008 în domeniul cercetării, educației și inovării.<div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">La Ministerul Educaţiei, Cercetării și Inovării, Curtea de Conturi a României constatat următoarele deficienţe:</span><br />
<div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><strong>1. Neefectuarea reevaluării / inventarierii patrimoniului sau efectuarea acestor operaţiuni fără respectarea prevederilor legale specifice, după cum urmează:</strong></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">– au fost înregistrate, în mod eronat, diferenţe din reevaluarea activelor fixe corporale în situaţiile când acestea s-au efectuat;</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">– nu au fost inventariate investiţiile în curs de execuţie;</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">– activele fixe corporale în curs de execuţie au fost înscrise în Registrul inventar fără a avea ca bază inventarierea faptică a acestora.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Aceste deficienţe au fost constatate la Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi;</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">– situaţia juridică a tuturor imobilelor, terenurilor și construcţiilor, cu titlu de proprietate sau cu titlu de administrare sau folosinţă, nu a fost clarificată: Universitatea de Știinţe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului;</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">– neefectuarea reevaluării / inventarierii patrimoniului: Universitatea de Artă și Design Cluj-Napoca, Universitatea din Oradea, Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia, Universitatea de Știinţe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului și Inspectoratele școlare judeţene Ilfov, Suceava, Ialomiţa, Prahova, Vâlcea;</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><strong>2. Deficienţe privind modul de calcul și de înregistrare în contabilitate a amortizării:</strong> Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu;</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><strong>3. Deficienţe privind modul de constituire a garanţiilor de bună execuţie aferente lucrărilor executate:</strong> Universitatea din București, Inspectoratele școlare judeţene Covasna, Dâmboviţa și Harghita;</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><strong>4. Deficienţe legate de calitatea situaţiilor financiare supuse verificării:</strong></span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">– neînregistrarea în evidenţa contabilă a terenurilor aflate în patrimoniul Universităţii de Artă și Design Cluj-Napoca, Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu și Inspectoratului Școlar al Judeţului Ilfov și a clădirii aparţinând Universităţii „Dunărea de Jos” Galaţi;</span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">– nu a fost majorată valoarea unor clădiri din patrimoniul instituţiei sau din patrimoniul public al statului cu contravaloarea lucrărilor de reparaţii capitale, consolidări sau reamenajări efectuate la Universitatea de Artă și Design Cluj-Napoca;</span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">– denaturarea datelor înscrise în bilanţul contabil, prin nereflectarea unor active fixe în curs de execuţie, aferente lucrărilor de consolidare efectuate în anul 2005 la Biblioteca Naţională București. Mai mult, în condiţiile în care lucrările au fost sistate în decembrie 2006, contractul a fost reziliat abia după 2 ani (decembrie 2008), fără a se întocmi proces-verbal de recepţie pentru lucrările executate și fără a se consemna stadiul fizic în care se află acestea;</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><strong>5. Deficienţe de la procedura de angajare, lichidare, ordonanţare și plată a cheltuielilor privind organizarea celor patru faze ale procesului bugetar și / sau nerespectarea procedurilor privind parcurgerea acestui proces</strong> la Inspectoratele școlare judeţene Galaţi, Giurgiu, Ilfov și Universitatea de Știinţe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului;</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><strong>6. Alte deficienţe care au afectat semnificativ situaţiile financiare au mai fost constatate la:</strong> Centrul Naţional de Management Programe, Universitatea „Transilvania” Brașov, Universitatea de Artă și Design Cluj - Napoca, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București, Universitatea din Bacău, Universitatea „Eftimie Murgu” Reșiţa, Universitatea de Medicină și Farmacie Târgu Mureș, Inspectoratele școlare judeţene Arad, Botoșani, Caraș-Severin, Cluj, Dolj, Ilfov, Mureș, Prahova, Vrancea și Dâmboviţa.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br />
</span></div><div style="text-align: justify;"><a href="http://www.curteadeconturi.ro/"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">http://www.curteadeconturi.ro/</span></a></div></div>Dan C. Badeahttp://www.blogger.com/profile/02146470931776378386noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-745549358411536057.post-7849206386498819392009-12-05T19:34:00.000+02:002009-12-05T19:56:47.231+02:00Ani de zile ne-am imbatat cu apa rece.<div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">Romania sufera o dubla criza. Una e cea mondiala, care ne afecteaza oricum, ca o tendinta generala. Peste criza mondiala, se suprapune o criza cu mult mai profunda si cu mult mai grava: criza romaneasca. Fara a propune o analiza, nefiindu-i locul aici, putem sa ne intrebam cum am ajuns intr-o asa de profunda criza? Criza romaneasca este determinata, in primul rand, de nociva imoralitate si de incompetenta ce au cuprins spatiul public. Ani de zile ne-am imbatat cu apa rece, iar acum se simt efectele dezastruoase ale unor guvernari lipsite de o viziune fundamentata pe principii si seriozitate, care ar fi putut sa dea sens actiunii publice, iar rezultatul s-ar fi vazut intr-o reala dezvoltare a tarii.</span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;"></span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;"><br />
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"></span></span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">Prin lipsa de viziune si prin politica gresita de finantare, promovata în bugetul anului 2009, dezvoltarea Romaniei este împinsa accelerat catre recesiune adanca si catre un viitor incert. Este imperios necesara restructurarea relaţiilor dintre societatea civila, stiinta si administraţia publica. Actualul cadru al acestor relatii este puternic perturbat si are efecte negative asupra comunitatii stiintifice si a societatii civile, cu impact de mare risc asupra dezvoltarii societatii romanesti in ansamblul ei. Solutionarea acestei probleme se poate face cu aportul societatii civile, tinand cont de dezideratele acesteia si anume consolidarea democratiei si circulaţia ideilor, in beneficiul dezvoltarii pe termen lung a României. In contextul tranzitiei catre capitalismul democratic, societatii romanesti nu i-a fost inca propusa o viziune integratoare si de perspectiva implicand dezvoltarea prin stiinţă si tehnologie, care sa faca obiectul unui acord social. Acest acord ar putea reprezenta un „acord social al stiintei”. Existenta acordului sugereaza tratamentul privilegiat acordat comunitatii stiintifice de catre guvern. Ca bun public de consum, stiinta este o investitie in cultura si dezvoltare. Dar, pe seama ideologiei guvernamentale si a fondurilor drastic diminuate ale stiintei, constatam ca stiinta nu este considerata un bun productiv. O caracteristica majora a acordului social al stiintei ar fi existenta mecanismelor speciale, care sa asigure echilibrul responsabilitatilor, dintre guvern si stiinta. Acest echilibru ar avea in vedere atat valorile responsabilitatii guvernamentale, cat si pe cele ale autonomiei asociate unei comunitati profesionale independente. Semnificatia acordului social descrie si relatiile din interiorul comunitatilor stiintifice. Pe aceasta dimensiune, acordul social al stiintei ar putea fi perceput si ca un acord in cadrul caruia cercetatorii consimt sa se supuna unor reguli implicite, in productia cunoasterii, reguli cum sunt: acuratetea si adevarul rapoartelor asupra rezultatelor, indatorirea recunoasterii ideilor altora etc. Astfel, apartenenta la comunitatea stiintifica il lasa pe fiecare liber, dar obliga, in acelasi timp, la devotiunea idealurilor muncii stiintifice. Ideea acordului social pentru cercetatori ar fi justificarea normelor privind comportamentul profesional si suportul fundamental al auto-reglementarii. Nerezolvarea acestei probleme strategice va conduce la lipsa unei viziuni de ansamblu necesare fundamentarii politice a dezvoltarii prin stiinţa, la dereglarea procesului democratic, la dezvoltarea coruptiei in stiinta si in administratia publica, la scaderea in continuare a competitivitatii cercetarii stiintifice, cu efecte pe termen lung catastrofale asupra dezvoltarii economice si sociale a Romaniei. Alocarea din bugetul de stat, pentru activitatea de cercetare în anul 2009, a numai 0,18% PIB va conduce în mod dramatic la scaderea contributiei cercetarii la scoaterea Romaniei din criza si la asigurarea dezvoltarii sale in continuare, la compromiterea angajamentelor asumate prin colaborarile si contractele internationale, la distrugerea prin uzura fizica si morala a laboratoarelor echipate ultramodern în ultimii ani, la disponibilizarea unui mare numar de cercetatori, din care multi vor fi cei tineri. Initial, Guvernul Romaniei s-a angajat cu finantare de 0,8% din PIB pentru cercetare. In conditiile in care nici reforma cercetarii nu va fi realizata, reducerea finantarii pentru activitatea de CDI este o mare greseala politica, care va avea grave consecinte pe termen mediu si lung. </span><br />
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">Obiectivele generale ale politicii industriale ale guvernarii postdecembriste au fost: </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">• Creşterea competitivitatii </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">• Sporirea rolului cercetarii si dezvoltarii </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">• Promovarea unui management durabil al resurselor si protecţia mediului </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">• Imbunatatirea pregatirii profesionale si ocuparea forţei de muncă. </span><br />
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">Guvernarea postdecembrista nu a îndeplinit aceste obiective, in economia nationala existand inca puncte slabe, dupa cum urmează: </span><br />
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">- industria are inca un grad mare de concentrare in sectoare cu valoare adaugata scazuta; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">- nivel redus al cercetarii-dezvoltarii si al inovarii si legatura fragila cu economia; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">- cultura antreprenoriala slab dezvoltata / baza IMM slab dezvoltata; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">- capitalizare redusa a IMM-urilor; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">- acces dificil la finantare si la informatie in domeniul afacerilor; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">- grad scazut de sofisticare al pietei; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">- intensitate energetica ridicata - tehnologii învechite / costuri mari de productie (mai putin costurile cu forta de munca); </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">- infrastructura degradata şi insuficienta/ accesibilitate redusa in interiorul si in exteriorul tarii; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">- management neadecvat al mediului (inclusiv din punct de vedere al infrastructurii); </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">- agricultura ineficienta (supraintensiva in munca), suprafaţa agricolă excesiv de fragmentata; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">- infrastructura turistica slab dezvoltata şi marketing necorespunzător; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">- adaptabilitate redusa a fortei de munca si nivel scazut al invatarii pe tot parcursul vietii; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">- segment important al populatiei afectat de saracie si excluziune sociala; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">- capacitate administrativa insuficient dezvoltata. </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">In anii de dupa revolutie, s-au acumulat mai multe esecuri guvernamentale si anume: </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">- Romania nu a adoptat o politica industriala bazata pe un model de dezvoltare prin stiinta si tehnologie, prin realizarea unei reale reforme a cercetarii, in scopul racordarii acesteia la cerintele economiei. </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">- Guvernul a facut greseala politica de a subordona cercetarea aplicativa domeniului educatiei, cand logic si firesc ar fi fost ca aceasta să fie parte componentă a domeniului industrial. </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">- Balbaielile autoritatilor in a fundamenta Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare, Inovare si Programele Operaţionale au condus la incapacitatea de a subventiona dezvoltarea infrastructurii de cercetare si la obtinerea de rezultate ale cercetarii nesemnificative pentru economia nationala. </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">- Sistemul de cercetare – dezvoltare – inovare (CDI) existent in Romania, nu este in masura sa asigure promovarea dezvoltarii industriale, datorita unor slabiciuni ale acestuia, printre care cele mai importante sunt: </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● cheltuieli CDI extrem de mici, in comparatie cu tarile industrializate; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● absenta totala sau aproape totala a cercetarii – dezvoltarii in sectorul intreprinderilor, care este, in fond, principalul factor de inovare; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● fragmentarea CDI din sectorul public si insuficienta orientare a acesteia spre nevoile sectorului industrial; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● slabiciunea institutelor CDI finantate din fonduri publice; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● prioritate excesiva acordata, de unele din aceste institute, cercetarii fundamentale, in detrimentul cercetarii aplicative, fragmentarea cercetarii stiintifice, cu efect in structurarea unor mijloace nespecifice de finantare a universitatilor si sectoarelor academice; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● lipsa stimulentelor adecvate in favoarea CDI; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● gestionarea defectuoasa a fondurilor de cercetare; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● valorificarea superficiala a rezultatelor CDI; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● dotarea precara a activitatii CDI; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● lipsa unei analize periodice a corelatiei reale intre necesitatile societatii romanesti si programele prioritare ca directie de cercetare in cadrul PNCDI, astfel incat sa se asigure o crestere a ponderii proiectelor prioritare, ce se vor adjudeca prin licitatie publică si in special al celor de interes comunitar (ex. apa potabila, apa uzata, gestionarea deseurilor, poluarea aerului si solului, energia, sanatatea); </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● descurajarea activitatilor de inovare prin aplicarea unor taxe exagerate in raport cu venitul inventatorilor; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● criterii de evaluare la licitatia de proiecte CDI in neconcordanta cu scopul propus si cu optiunile asociatiilor profesionale de ramura. </span><br />
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">Consider ca se impun urmatoarele masuri urgente: </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">- Alocarea din bugetul de stat, pentru activitatea de cercetare 0,8% PIB. </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">- Elaborarea unei politici industriale nationale care sa se bazeze pe urmatoarele cerinte: </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● eradicarea sistemului de coexistenta a tehnologiilor de varste diferite; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● acordarea transferului de tehnologie cu lista de „produse admise” de Uniunea Europeana; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● redistribuirea activitatilor industriale; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● cresterea randamentelor industriale si a calitatii produselor; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● stimularea investitiilor straine in activitati ce utilizeaza tehnologii de varf; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● initierea si dezvoltarea de nuclee si centre de activitati inovativ-antreprenoriale, ce utilizeaza capital intelectual si financiar romanesc sau mixt; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● asigurarea unui management strategic al pachetului de tehnologii ce se utilizeaza in redresarea industriala a Romaniei, in scopul diminuarii importului si cresterii exportului; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">- Realizarea reformei sistemului national de cercetare – dezvoltare – inovare in scopul de a restructura conexiunile dintre stiinta, tehnologie, economie si societatea civila, astfel, incat sa fie lasata piata sa decida distributia primara a resurselor CDI si de a accelera comercializarea rezultatelor stiintifice si tehnologice. </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">Obiectivele reformei sistemului naţional de CDI ar trebui sa fie: </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● Schimbarea structurii organizationale a sistemului national de cercetare – dezvoltare – inovare. </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● Trecerea tematicii de CDI de la modelul traditional (defectuos) la modelul emergent, care face apel la transdisciplinaritate si relevanta strategica. </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● Multiplicarea resurselor de finantare a CDI si perfectionarea sistemului de finantare. </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● Schimbarea sistemului de management al unitatilor de CDI. </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● Stimularea formarii si functionarii organizatiilor noi de cercetare (cu capital public sau privat). </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● Schimbarea sistemului de evaluare a rezultatelor cercetarii. </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● Perfectionarea sistemului de comunicare si diseminare a rezultatelor cercetarii. </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● Oprirea fluxului de migrare / emigrare a specialistilor din CDI. - Scopul fundamental al politicii industriale nationale va fi implementarea rapida a noilor concepte tehnologice, prin stimularea initiativelor organizationale referitoare la productia materiala, operatii si servicii. </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">Obiectivele si sarcinile politicii industriale nationale vor fi: </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● corectarea sistemului fiscal si de taxe, precum si a politicii de credite si subventii destinate activitatilor tehnologice inovative din economie; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● optimizarea conditiilor legale pentru infiintarea de noi forme organizationale (in cercetare, productie, servicii), pentru facilitarea si cresterea vitezei de reactie la introducerea tehnologiilor noi; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● dezvoltarea sistemelor de retele informatizate pentru achizitia, procesarea si accesarea datelor, in scopul amplificarii sistemelor suport ale deciziei, incluzand un sistem pentru consultanta tehnologica şi de marketing in folosul intreprinderilor; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● cresterea motivatiei financiare a elaboratorilor si aplicatorilor de tehnologii noi; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● reforma sistemului national de cercetare – dezvoltare – inovare; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● sprijinirea si dezvoltarea organizatiilor independente (neguvernamentale) de transfer tehnologic; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● amplificarea cercetarii tehnologice inventive de performanta, prin cresterea sistematica a fondurilor publice alocate pentru cercetare-dezvoltare; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● dezvoltarea domeniilor de cercetare tehnologica inovativa, ale caror rezultate aduc profit în economie; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● dezvoltarea sectoarelor industriale care sunt semnificative pentru activitatile inovative din economie, in mod deosebit, in domeniul dezvoltarii industriilor „high-tech”; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● restructurarea si privatizarea entitatilor economice corelata cu includerea institutelor de cercetare tehnologica de profil in structura marilor agenti economici de productie sau a universitatilor tehnice; </span><br />
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● dezvoltarea atitudinilor favorabile procesului de inovare in comunitate, prin utilizarea sistemului educational la fiecare nivel. Programele educationale vor cuprinde elemente de asigurare a elevilor si studentilor pentru asimilarea cunoasterii aplicabile in domeniul stiintelor exacte si tehnice; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● dezvoltarea infrastructurilor si a institutiilor care sprijina activitatile tehnologice inovative si conexiunile dintre sectorul de cercetare-dezvoltare si economie; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● dezvoltarea comertului cu rezultatele cercetarii stiintifice si acordarea sprijinului pentru infiintarea si dezvoltarea organizatiilor de transfer tehnologic; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● dezvoltarea relatiilor de cooperare stiintifica si tehnologică cu strainatatea si crearea conditiilor optime (politice, juridice si economice) favorabile investitiilor cu capital strain si importurilor / exporturilor de tehnologii. </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">Pentru realizarea acestor obiective si sarcini, se vor utiliza instrumente manageriale si fiscale, precum si alte instrumente care sa asigure eficienta practica a politicii industriale prefigurate. In ceea ce priveste instrumentele manageriale, este important sa se creeze mecanismul de stimulare a formarii de structuri manageriale de grup si de gestionare profesioniste, care sa preia conducerea unitatilor cu capital majoritar de stat, pana la incheierea procesului de privatizare din industrie, cercetare, agricultura. </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">In ceea ce priveste instrumentele fiscale, acestea ar vor fi: </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● perfectionarea sistemului prin care cheltuielile pentru asigurarea performantei tehnologice sa fie incluse in costurile beneficiilor obtinute; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● deducerea totala, din beneficiul ce face subiectul impozitarii, a cheltuielilor pentru investitii de capital in implementarea tehnologiilor noi, intr-o perioadă mai mare de un an fiscal; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● scutire de impozit pentru persoanele fizice si juridice creatoare de noi tehnologii si, mai ales, de invenţii; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● corelarea, pe domenii tehnologice, a regimului de taxe si de scutiri de impozit pentru stimularea exportului de produse competitive. </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">Alte stimulente vor fi: </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● asigurarea de garantii entitătilor economice care contracteaza credite, pe termen mediu sau lung, cu banci autohtone, cu conditii prefertentiale, daca aceste credite urmeaza a se folosi la implenetarea tehnologiilor noi, mai ales la acelea rezultate din activitatea de cercetare-dezvoltare nationala; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● introducerea de noi reguli juridice si institutionale pentru stimularea aplicatiilor productive bazate pe tehnologii noi, prin dezvoltarea fondurilor de capital de risc si prin abilitarea bancilor comerciale pentru acordarea creditelor pe baza unui plan de afaceri sau garantii morale si nu numai pe baza garantiilor materiale; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● asigurarea investitiilor impotriva riscului in legatura cu implementarea noilor tehnologii; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● coordonarea politicii de acordare de licente cu politica stiintifica si industriala, in domeniile economiei in care restructurarea si dezvoltarea tehnologica sunt sprijinite cu mijloace bugetare; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● stimularea inventivitatii si mărirea protectiei inventatorilor, inventiilor si a legislatiei muncii; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● dezvoltarea sistemului de cofinantare din fonduri bugetare la implementarea noilor tehnologii sellectionate si care au fost realizate cu participarea sistemului naţional de cercetare – dezvoltare; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● sprijinirea dezvoltarii organizatiilor neguvernamentale cu profil de inovare si acordarea de subventii pentru proiecte tehnologice inovative. </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">In acord cu o asemenea politica industriala nationala, se impun de urgentă masuri de restructurare a sistemului naţional de cercetare – dezvoltare – inovare, cum ar fi: </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● realizarea in cadrul Autoritatii Nationale de Cercetare Stiintifica a unei baze de date, cu acces liber, care sa cuprinda toate abordarile tematice de cercetare pe domenii, efectuate de entitatile de cercetare – dezvoltare pe ultimii 20 de ani; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● analizarea periodica a corelatiei reale dintre necesitatile societatii romanesti si obiectivele programelor prioritare de cercetare din cadrul PNCDI; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● cresterea ponderii proiectelor adjudecate prin licitatie publica in realizarea obiectivelor de interes comunitar; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● simplificarea metodologiei de participare la competitia de proiecte, evaluarea urmand a fi efectuata pe baza ofertei stiintifice si a planului de afaceri; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● formarea de colective independente multidisciplinare pentru evaluarea propunerilor de proiecte; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● eliminarea coruptiei din sistemul competitiei publice de proiecte; </span><br />
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● restructurarea si marirea bugetului alocat cercetarii, in scopul optimizarii calitatii finantarii si al simplificarii operatiunilor de decontare; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● inventarierea riguroasă a aparatelor si dotarilor achizitionate de entitatile de CDI, pentru transformarea acestora in baze cu utilizatori multipli; </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">● perfectionarea sistemului de comunicare – diseminare a rezultatelor cercetarii, prin amplificarea subventiei pentru publicatii stiintifice si editarea unui anuar al rezultatelor cercetarii stiintifice din Romania.</span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;"><br />
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"></span></span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: large;"><br />
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"></span></span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div>Dan C. Badeahttp://www.blogger.com/profile/02146470931776378386noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-745549358411536057.post-10025806450626326792009-12-03T13:41:00.000+02:002009-12-03T13:45:54.648+02:00Capitalismul romanesc<span style="font-family:arial;font-size:130%;"><strong>Dragi prieteni</strong></span><br /><span style="font-family:arial;font-size:130%;"></span><br /><span style="font-family:arial;font-size:130%;">Va invit sa vedeti un film despre capitalismul romanesc, la link-ul:</span><br /><br /><span style="font-family:arial;font-size:130%;"> </span><a href="http://plus7.arte.tv/fr/1697660,CmC=2956902,scheduleId=2927892.html"><span style="font-family:arial;">http://plus7.arte.tv/fr/1697660,CmC=2956902,scheduleId=2927892.html </span></a><span style="font-family:arial;"></span>Dan C. Badeahttp://www.blogger.com/profile/02146470931776378386noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-745549358411536057.post-69537831271067209572009-09-26T06:13:00.000+03:002009-10-30T13:32:51.520+02:00Stiinta si cultura.<div align="justify"><span style="font-family:arial;">Problema care ar trebui abordată în întreaga societatea românească este restructurarea relaţiilor dintre societatea civilă, cultură, ştiinţă şi administraţia publică. Actualul cadru al acestor relaţii este puternic perturbat şi are efecte negative asupra comunităţii culturale, ştiinţifice şi a societăţii civile, cu impact de mare risc asupra dezvoltării societăţii româneşti în ansamblul ei. Soluţionarea acestei probleme se poate face numai cu aportul societăţii civile, ţinând cont de dezideratele acesteia şi anume consolidarea democraţiei şi participarea la circulaţia ideilor, în beneficiul dezvoltării pe termen lung a României. În contextul tranziţiei către capitalismul democratic, societăţii româneşti nu i-a fost încă propusă o viziune integratoare şi de perspectivă implicând dezvoltarea prin cultură, ştiinţă şi tehnologie, care să facă obiectul unui acord social. Acest acord ar putea reprezenta un „acord social al culturii şi ştiinţei”. Existenţa acordului ar putea sugera tratamentul privilegiat acordat comunităţii culturale şi ştiinţifice de către guvern. Ca bun public de consum, cultura şi ştiinţa sunt investiţii pe termen lung. Dar, pe seama ideologiei guvernamentale şi a fondurilor drastic diminuate ale culturii şi ştiinţei, constatăm că acestea nu sunt considerate bunuri productive. O caracteristică majoră a acordului social al culturii şi ştiinţei ar fi existenţa mecanismelor speciale, care să asigure echilibrul responsabilităţilor, dintre guvern, cultură şi ştiinţă. Acest echilibru are în vedere atât valorile responsabilităţii guvernamentale, cât şi pe cele ale autonomiei asociate unei comunităţi profesionale independente. Semnificaţia acordului social descrie şi relaţiile din interiorul comunităţilor culturale şi ştiinţifice. Pe această dimensiune, acordul social al culturii şi ştiinţei ar putea fi perceput şi ca un acord în cadrul căruia oamenii de cultură şi cercetătorii consimt să se supună unor reguli implicite, în producţia culturii şi a cunoaşterii, reguli cum sunt: acurateţea, adevărul rapoartelor asupra rezultatelor, respectarea axiologiei, îndatorirea recunoaşterii ideilor altora etc. Astfel, apartenenţa la comunitatea culturală şi ştiinţifică îl lasă pe fiecare liber, dar obligă, în acelaşi timp, la devoţiunea idealurilor muncii culturale şi ştiinţifice. Ideea acordului social pentru oamenii de cultură şi cercetători ar fi justificarea normelor privind comportamentul profesional şi suportul fundamental al auto - reglementării. Nerezolvarea acestei probleme strategice va conduce la lipsa unei viziuni de ansamblu necesare fundamentării politice a dezvoltării prin cultură şi ştiinţă, la dereglarea procesului democratic, la dezvoltarea corupţiei în cultură, ştiinţă şi în administraţia publică, la scăderea în continuare a competitivităţii culturii şi a cercetării ştiinţifice, cu efecte pe termen lung catastrofale asupra dezvoltării economice şi sociale a României. Obiectivele generale ale politicii dezvoltării ale guvernărilor postdecembriste au fost creşterea competitivtăţii, sporirea rolului culturii şi al cercetării, îmbunatăţirea pregătirii profesionale şi ocuparea forţei de muncă. Aceste obiective nu sunt îndeplinite, în economia naţională şi în societatea românească existând încă multe puncte slabe, dintre care se pot menţiona:- nivel redus al activităţii culturale, al cercetării-dezvoltării si al inovării şi legatură fragilă cu economia şi societatea;<br />- cultură antreprenorială slab dezvoltată;<br />- capacitate administrativă insuficient dezvoltată.<br />România nu a adoptat o politică publică bazată pe un model de dezvoltare prin cultură, ştiinţă şi tehnologie, prin realizarea unei reale reforme a culturii şi cercetării, în scopul racordării acestora la cerinţele economiei şi societăţii. Factorul guvernamental a facut greşeala politică de a subordona cercetarea domeniului educaţiei, când logic şi firesc ar fi fost ca aceasta să fie parte componentă a domeniului economic. În acelaşi timp, cultura a fost marginalizată constant. Bâlbâielile autorităţilor în a fundamenta Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare, Inovare, Programele Operaţionale şi Programele din cultură au condus la incapacitatea de a subvenţiona dezvoltarea infrastructurii culturale şi de cercetare şi la obţinerea de rezultate ale demersului cultural şi ale cercetării nesemnificative pentru societatea românească.</span></div>Dan C. Badeahttp://www.blogger.com/profile/02146470931776378386noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-745549358411536057.post-91225337199704756682009-08-29T20:32:00.000+03:002009-08-29T20:35:09.005+03:00Romania sufera o dubla criza.<div align="justify"><span style="font-family:arial;">Romania sufera o dubla criza. Una e cea mondiala, care ne afecteaza oricum, ca o tendinta generala. Peste criza mondiala, se suprapune o criza cu mult mai profunda si cu mult mai grava: criza romaneasca. Fara a propune o analiza, nefiindu-i locul aici, putem sa ne intrebam cum am ajuns intr-o asa de profunda criza? Criza romaneasca este determinata, in primul rand, de nociva imoralitate si de incompetenta ce au cuprins spatiul public. Ani de zile ne-am imbatat cu apa rece, iar acum se simt efectele dezastruoase ale unor guvernari lipsite de o viziune fundamentata pe principii si seriozitate, care ar fi putut sa dea sens actiunii publice, iar rezultatul s-ar fi vazut intr-o reala dezvoltare a tarii. Avem mare nevoie de actiune rationala si de spirit democratic. In incercarea de a gasi solutii generale pentru eradicarea crizei romanesti, este util sa ne amintim de ideile John Calvin. Weber considera ca dependenta capitalismului de sistemul de credinte al primilor calvinisti este cel mai bun exemplu al modului in care ideile dirijeaza societatea; si chiar daca nu protestantismul a produs capitalismul, el a fost cu siguranta un ingredient esential. In "Etica protestanta si spiritul capitalismului" (1905), Max Weber demonstreaza felul in care biserica protestanta, inaintea celorlalte biserici traditionale, a conciliat principiile dogmei crestine cu acumularea bogatiei. Etica protestanta a insemnat pentru evolutia capitalismului cel putin tot atat cat a insemnat tiparul, inovatie care a produs schimbari sociale fara precedent. Cele doua principii - cel al actiunii rationale si cel al democratiei exprimate prin libertate, egalitate, fraternitate - au rodit pe continentul european. Inovatiile aduse de biserica protestanta (bogatia ca har de la Dumnezeu si accesul marginalilor la competitia sociala) au oferit legitimitate eticii principiilor iluministe. Calvinistii, protestanti care isi bazeaza credinta pe ideile lui John Calvin, cred in predestinare, actul prin care Dumnezeu predestineaza ca anumite suflete vor fi osandite si altele vor fi mantuite, si nimic din ceea ce pot face ei in aceasta lume nu poate influenta decizia lui Dumnezeu. Sarcina calvinistilor in aceasta lume este sa fie ascetici (sa se abtina de la placerile lumesti) si sa lucreze pentru gloria lui Dumnezeu. Pentru ei, acumularea averii nu este un pacat, ci, dimpotriva, este socotit ca un har dat de Dumnezeu. Averea celui care munceste este pusa in slujba comunitatii in care traieste. Dumnezeu nu-i iubeste numai pe cei care isi parasesc averile si se izoleaza de comunitate mergand in pustiu in cautarea lui, ci ii iubeste si pe aceia care raman in mijlocul oamenilor si produc bogatie. Bogatia acestora lucreaza pentru comunitate, fie direct, ca un bun de consum de care se bucura toti cei care il cumpara sau prin impozitele catre bugetul public din care se fac redistribuirile in folosul tuturor, fie indirect, prin investitiile pe care le face cel care aduna avere, investitii care genereaza locuri de munca, deci asigura existenta decenta a multor oameni, sau prin acumularile de capital de care se folosesc bancile pentru a imprumuta alti investitori care multiplica bogatia comunitara. Aceasta spirala a bogatiei nu ar fi posibila fara acei oameni care la inceput dovedesc curaj, au idei novatoare, tenacitate in urmarirea telurilor propuse si o pricepere deosebita pentru administrarea resurselor umane, financiare sau naturale, intr-un mod cat mai ingenios cu putinta. De fapt, prin aceasta pricepere in inmultirea banilor cu ajutorul unor idei ingenioase care nu stau la indemana oricui este tradus harul daruit de Dumnezeu bunului crestin. Mai exista in etica protestanta o idee revolutionara: aceea ca marginalii dintr-o comunitate devin foarte ambitiosi - si de cele mai multe ori si eficienti - tocmai datorita statutului lor de marginali. Acestia intra in competitie cu cei care au resurse si inventeaza solutii ingenioase pentru situatii imposibile. Prin aceasta idee, etica protestanta inoveaza si in domeniul democratiei, legitimand marginalii sa ia loc in competitia sociala fara complexe, chiar cu un fel de orgoliu al marginalului. In concluzie: actiune rationala, ascetism, spirit democratic si inventivitate.<br /> </span></div>Dan C. Badeahttp://www.blogger.com/profile/02146470931776378386noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-745549358411536057.post-44518880609165466712009-07-21T10:05:00.000+03:002009-07-21T10:08:34.346+03:00The new Innovation Plan for Europe<div align="justify"><span style="font-family:arial;">European scientists are permanently interested in the profound study of the RDI management. The determination of an explicative model for a corporate innovative culture as a key factor of competitiveness is one of the issues analysed in articles, studies and specialised books. These articles make a profound analysis of the educational culture, formulates hypotheses consisting in a model with many elements and variables. These variables are reduced to a number of explicative variables with significant correlation coefficients. The factorial analysis is applied to these variables and results in some situations where the factors of influence ensure an innovative culture. The main implications of the strategic knowledge management from the area of the cognitive flows and the interactions from the strategy of the training process, in the emergent and rapid environments in progress are discussed in different papers. These studies are based on a case research of innovative companies belonging to the “internet banking” sector from Spain. These researches highlight the relevance of the understanding and consideration of the different dimensions of the knowledge involved in the process in order to promote its emergence inside the organisation and creativity stimulation. Briefly, these papers show the main theoretical and practical implications of strategy understanding, as a creative process with double knowledge loop. Other studies address the relation among creativity, innovation and development of the new product in a multidisciplinary and multidepartmental manner. The development of the new product is generated by a large number of ideas. In addition, the process of generating ideas can be fertile in a multidisciplinary and cooperating environment, where the companies and scientific and technological institutions coexist and cooperate. The mentioned researches go deeply in the existent literature to investigate the creativity and the process that generates ideas inside a multidepartmental and multidisciplinary cooperation frame, involving companies and scientific and technological institutions. The favourable conditions of this process and the factors that influence the development of the creative potential and that exist in multidisciplinary groups are identified. Among the projects recently funded by the European Union, we can mention the IASMINE project - Impact Assessment Systems and Methodologies for Innovation Excellence, which is a pilot project made in Italy, Spain, Germany, Austria and Poland, aiming at ensuring the political decedents with specific methodologies and tools based on the evaluation of the impact and “benchmarking”, to enhance the efficiency of the local RDI policy, becoming aware of the local innovative actors over the innovation policies and dissemination of the good practices in the future development of the regions and project partners. Other European projects propose a new sustainable model for the transnational technological transfer or study the possibilities of innovation, learning and rise in the living standards through cultural interactions in an extended Europe. The European forums, authorities and organisms have proceeded to commissioning these studies and scientific researches as a consequence of the need to evaluate the RDI phenomenon from the European and local perspective, in order to develop work methodologies with extended use.<br />The theme of knowledge and modelling of the innovative-creative process in RDI is complex. Different researchers, involved in RDI management, have proposed different models, such as the technological substitution models (TSM) in order to study the temporal dependence aspects of the RDI result dissemination process. Although there are many such models of the innovation diffusion, many of them cannot fully work in certain cases. Such an example is the transition system which according to Andersson’s specifications is under the influence of the categories of factors: <br />- factors with a strong impact;<br />- factors with a weak impact.<br /> The three systems of human activity organise the activities within some functionally-correlated domains: while the economic systems are associated with the production and use of welfare, the social and political systems are focused on institutions and the control of the structures from society. The cultural systems aim at creating, maintaining and changing the meaning or values in society. Each of these systems is characterised by its structure and behaviour, by frame and actions. The limit of theses systems is not of the “membrane coating” type but rather of the behavioural construction which limits the behaviour of the component systems. The technology and infrastructure create systems of development for several socio-economic and cultural different entities. The technology is the new instrumental knowledge working for the modernisation of the products, new production processes, and innovations in finances, marketing, business, services, institutions and government. All these innovations offer a potential major change in quantity and quality related to economic opportunities. The initial condition to capture this potential is the creation of new material infrastructures correlated with the restructuring of the non-material substructures. Such material or non-material infrastructures, which are at certain critical levels, contribute to the conversion from one economic regime to another. After a significant rate of infrastructure (slow) variable growth, the regime remains stable, after which, at a critical point, turns non linear and chaotically towards the transition to the new regime. The successful development requires the identification of those synergetic opportunities included in that levels, combinations of slow variables (such as infrastructures) and the synergetic coordination of the fast variables. The levels and combinations of the variables are also of great interest if the regime change is associated with the domains of the material and non-material infrastructures that together change the context of the economic opportunities. The new Innovation Plan for Europe has to contribute with new knowledge to RDI management, investigating the process and phenomenology of science which rely on the critical analysis of the concepts, on a harmonised terminology and which proposes a conceptual model of the RDI process and a methodology for the evaluation of the nature, cost, social relevance and dynamics of the research, development and innovation models within the process of economic growth.</span></div>Dan C. Badeahttp://www.blogger.com/profile/02146470931776378386noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-745549358411536057.post-82569723021656225312009-07-05T18:07:00.000+03:002009-07-06T09:54:20.715+03:00Politica Stiintei în sprijinul cercetării criminologice<div align="justify"><strong><span style="font-family:arial;">Conf.univ. Dr. Gheorghe Mocuţa<br />Dr. ing. Dan C. Badea<br /></div></span></strong><br /><div align="justify"><span style="font-family:arial;"><strong></strong></span></div><br /><div align="justify"><span style="font-family:arial;"><strong><em>Rezumat<br /></em></strong><br />Lucrarea prezintă modul în care se poate aplica noua strategie a cercetării, dezvoltării, inovării (CDI) şi o nouă legislaţie propusă pentru dezvoltarea cercetării din criminologie. Este analizată situaţia actuala si se fundamentează infiintarea unui nou institut - Institutul Naţional de Expertize Criminalistice şi Cercetări Criminologice.<br /><br />This paper presents the application ways of the research & innovation strategy and the new proposed laws in the criminology research developping. The actual situation is analized and it is proposed the foundation of a new institute – National Institute of Forensic Expertise and Criminology Researches.<br /><br /></span><span style="font-family:arial;"><strong>1. Introducere<br /></strong><br />România este o ţară cu o recunoscută tradiţie de cercetare criminologică şi criminalistică, cu o participare semnificativă la generarea şi dezvoltarea domeniului.<br />În domeniul prevenirii şi controlului criminalităţii, ţara noastră deţine o importantă bază ştiinţifică şi educaţională, ocupând o poziţie internaţională semnificativă atât la nivel regional cât şi european. Rata actuală relativ crescută a criminalităţii reprezintă o ameninţare gravă împotriva democraţiei, siguranţei publice, ordinii de drept şi capacităţii instituţionale în România. Drepturile şi libertăţile fundamentale sunt puse în pericol de fiecare dată când un cetăţean devine victimă a criminalităţii. Criminalitatea generează teamă în rândul populaţiei, slăbeşte încrederea acesteia în autorităţi şi în capacitatea lor de a se implica activ în dezvoltarea economică a statului. Prevenirea criminalităţii reprezintă ansamblul de măsuri noncoercitive destinate să reducă sau să contribuie la reducerea criminalităţii şi a sentimentului de insecuritate a cetăţenilor atât cantitativ, cât şi calitativ fie prin reacţia socială faţă de activitatea criminală, fie prin politicile şi intervenţiile create pentru a reduce potenţialul infracţional şi cauzele infracţiunii. Aceasta include activitatea de cercetare ştiinţifică, pe lângă cea a Guvernului, a instituţiilor competente, a organelor judiciare a autorităţilor locale, a asociaţiilor specializate, a sectorului privat şi voluntar şi a sectorului public sprijinit de media.<br /><br /></span><span style="font-family:arial;"><strong>2. O nouă viziune politică<br /></strong><br />Pe baza analizei efectuate de autorii acestei lucrări, s-a constatat că România nu a adoptat o politică națională bazată pe un model de dezvoltare prin ştiinţă şi tehnologie, prin realizarea unei reale reforme a cercetării, în scopul racordării acesteia la cerinţele economiei și societății. Guvernele succesive ale României instalate după anul 1989 au subordonat cercetarea ştiinţifică domeniului educaţiei, când logic şi firesc ar fi fost ca aceasta să fie parte componentă a domeniului guvernamental. În aplicarea Planului Naţional de Cercetare, Dezvoltare, Inovare şi Programele Operaţionale nu au fost atinse obiectivele de a fi subvenţionată dezvoltarea infrastructurii de cercetare şi de a obţine rezultate ale cercetării semnificative pentru economia și societatea naţională. Sistemul de cercetare – dezvoltare – inovare (CDI) existent în România, nu este în măsură să asigure promovarea dezvoltării naționale, datorită unor slăbiciuni ale acestuia, ce au fost amplificate de actuala criză, printre care cele mai importante sunt:<br />● cheltuieli CDI extrem de mici, în comparaţie cu ţările industrializate;<br />● absenţa totală sau aproape totală a cercetării – dezvoltării în sectorul întreprinderilor, care este, în fond, principalul factor de inovare;<br />● fragmentarea CDI din sectorul public şi insuficienta orientare a acesteia spre nevoile sectorului industrial;<br />● slăbiciunea institutelor CDI finanţate din fonduri publice;<br />● prioritate excesivă acordată, de unele din aceste institute, cercetării fundamentale, în detrimentul cercetării aplicative, fragmentarea cercetării ştiinţifice, cu efect în structurarea unor mijloace nespecifice de finanţare a universităţilor şi sectoarelor academice;<br />● lipsa stimulentelor adecvate în favoarea CDI;<br />● gestionarea defectuoasă a fondurilor de cercetare;<br />● valorificarea superficială a rezultatelor CDI;<br />● dotarea precară a activităţii CDI;<br />● lipsa unei analize periodice a corelaţiei reale între necesităţile societăţii româneşti şi programele prioritare ca direcţie de cercetare în cadrul PNCDI, astfel încât să se asigure o creştere a ponderii proiectelor prioritare, ce se vor adjudeca prin licitaţie publică şi în special al celor de interes comunitar (ex. apa potabilă, apa uzată, gestionarea deşeurilor, poluarea aerului şi solului, energia, sănătatea);<br />● descurajarea activităţilor de inovare prin aplicarea unor taxe exagerate în raport cu venitul inventatorilor;<br />● criterii de evaluare la licitaţia de proiecte CDI în neconcordanţă cu scopul propus şi cu opţiunile asociaţiilor profesionale de ramură.<br />Sunt necesare o serie de măsuri pentru a fi implementate cât mai urgent în diversele domenii ale realităţii economice şi sociale ale României de azi.<br />Aceste măsuri sunt:<br />- Elaborarea unei politici naţionale de dezvoltare care să se bazeze pe următoarele cerinţe:<br />● eradicarea sistemului de coexistenţă a tehnologiilor de vârste diferite;<br />● promovarea unui transfer de tehnologii competitive pe piața Uniunii Europeane;<br />● redistribuirea activităţilor industriale;<br />● creşterea randamentelor industriale şi a calităţii produselor;<br />● stimularea investiţiilor străine în activităţi ce utilizează tehnologii de vârf;<br />● iniţierea şi dezvoltarea de nuclee şi centre de activităţi inovativ-antreprenoriale, ce utilizează capital intelectual şi financiar românesc sau mixt;<br />● asigurarea unui management strategic al pachetului de tehnologii ce se utilizează în redresarea industrială a României, în scopul diminuării importului şi creşterii exportului;<br />- Realizarea reformei sistemului naţional de cercetare – dezvoltare – inovare în scopul de a restructura conexiunile dintre ştiinţă, tehnologie, economie şi societatea civilă, astfel, încât să fie lăsată piaţa să decidă distribuţia primară a resurselor cercetării, dezvoltării, inovării (CDI) şi de a accelera comercializarea rezultatelor ştiinţifice şi tehnologice.<br />Obiectivele reformei sistemului naţional de cercetare, dezvoltare, inovare ar trebui să fie:<br />● Schimbarea structurii organizaţionale a sistemului naţional de cercetare – dezvoltare – inovare.<br />● Trecerea tematicii de CDI de la modelul tradiţional (defectuos) la modelul emergent, care face apel la transdisciplinaritate şi relevanţă strategică.<br />● Multiplicarea resurselor de finanţare a CDI şi perfecţionarea sistemului de finanţare.<br />● Schimbarea sistemului de management al unităţilor de CDI.<br />● Stimularea formării şi funcţionării organizaţiilor noi de cercetare (cu capital public sau privat).<br />● Schimbarea sistemului de evaluare a rezultatelor cercetării.<br />● Perfecţionarea sistemului de comunicare şi diseminare a rezultatelor cercetării.<br />● Oprirea fluxului de migrare / emigrare a specialiştilor din CDI.<br />- Scopul fundamental al politicii naţionale de dezvoltare ar putea fi implementarea rapidă a noilor concepte tehnologice, prin stimularea iniţiativelor organizaţionale referitoare la producţia materială, operaţii şi servicii. Obiectivele şi sarcinile politicii naţionale ar putea fi:<br />● corectarea sistemului fiscal şi de taxe, precum şi a politicii de credite şi subvenţii destinate activităţilor tehnologice inovative din economie;<br />● optimizarea condiţiilor legale pentru înfiinţarea de noi forme organizaţionale (în cercetare, producţie, servicii), pentru facilitarea şi creşterea vitezei de reacţie la introducerea tehnologiilor noi;<br />● dezvoltarea sistemelor de reţele informatizate pentru achiziţia, procesarea şi accesarea datelor, în scopul amplificării sistemelor suport ale deciziei, incluzând un sistem pentru consultanţă tehnologică şi de marketing în folosul întreprinderilor;<br />● creşterea motivaţiei financiare a elaboratorilor şi aplicatorilor de tehnologii noi;<br />● reformarea sistemului naţional de cercetare – dezvoltare – inovare;<br />● sprijinirea şi dezvoltarea organizaţiilor independente (neguvernamentale) de transfer tehnologic;<br />● amplificarea cercetării tehnologice inventive de performanţă, prin creşterea sistematică a fondurilor publice alocate pentru cercetare-dezvoltare;<br />● dezvoltarea domeniilor de cercetare tehnologică inovativă, ale căror rezultate aduc profit în economie;<br />● dezvoltarea sectoarelor industriale care sunt semnificative pentru activităţile inovative din economie, în mod deosebit, în domeniul dezvoltării industriilor „high-tech”;<br />● restructurarea şi privatizarea entităţilor economice corelată cu includerea institutelor de cercetare tehnologică de profil în structura marilor agenţi economici de producţie sau a universităţilor tehnice;<br />● dezvoltarea atitudinilor favorabile procesului de inovare în comunitate, prin utilizarea sistemului educaţional la fiecare nivel. Programele educaţionale vor cuprinde elemente de asigurare a elevilor şi studenţilor pentru asimilarea cunoaşterii aplicabile în domeniul ştiinţelor exacte şi tehnice;<br />● dezvoltarea infrastructurilor şi a instituţiilor care sprijină activităţile tehnologice inovative şi conexiunile dintre sectorul de cercetare-dezvoltare şi economie;<br />● dezvoltarea comerţului cu rezultatele cercetării ştiinţifice şi acordarea sprijinului pentru înfiinţarea şi dezvoltarea organizaţiilor de transfer tehnologic;<br />● dezvoltarea relaţiilor de cooperare ştiinţifică şi tehnologică cu străinătatea şi crearea condiţiilor optime (politice, juridice şi economice) favorabile investiţiilor cu capital străin şi importurilor / exporturilor de tehnologii.<br />Pentru realizarea acestor obiective şi sarcini, ar putea fi utilizate instrumente manageriale şi fiscale, precum şi alte instrumente care să asigure eficienţa practică a politicii naționale prefigurate.<br />În ceea ce priveşte instrumentele manageriale, ar fi important să se creeze mecanismul de stimulare a formării de structuri manageriale de grup şi de gestionare profesioniste, care să poată prelua conducerea unităţilor cu capital majoritar de stat, până la încheierea procesului de privatizare din industrie, cercetare, agricultură.<br />În ceea ce priveşte instrumentele fiscale, acestea pot fi:<br />● perfecţionarea sistemului prin care cheltuielile pentru asigurarea performanţei tehnologice să fie incluse în costurile beneficiilor obţinute;<br />● deducerea totală, din beneficiul ce face subiectul impozitării, a cheltuielilor pentru investiţii de capital în implementarea tehnologiilor noi, într-o perioadă mai mare de un an fiscal;<br />● scutire de impozit pentru persoanele fizice şi juridice creatoare de noi tehnologii şi, mai ales, de invenţii;<br />● corelarea, pe domenii tehnologice, a regimului de taxe şi de scutiri de impozit pentru stimularea exportului de produse competitive.<br /><br />În acord cu o asemenea politică naţională de dezvoltare, se impun de urgenţă măsuri de restructurare a sistemului naţional de cercetare – dezvoltare – inovare, cum ar fi:<br />● realizarea în cadrul Autorităţii Naţionale de Cercetare Ştiinţifică a unei baze de date, cu acces liber, care să cuprindă toate abordările tematice de cercetare pe domenii, efectuate de entităţile de cercetare – dezvoltare pe ultimii 20 de ani;<br />● analizarea periodică a corelaţiei reale dintre necesităţile societăţii româneşti şi obiectivele programelor prioritare de cercetare din cadrul Planului Național de Cercetare, Dezvoltare, Inovare;<br />● creşterea ponderii proiectelor adjudecate prin licitaţie publică în realizarea obiectivelor de interes comunitar;<br />● simplificarea metodologiei de participare la competiţia de proiecte, evaluarea urmând a fi efectuată pe baza ofertei ştiinţifice şi a planului de afaceri;<br />● formarea de colective independente multidisciplinare pentru evaluarea propunerilor de proiecte;<br />● eliminarea corupţiei din sistemul competiţiei publice de proiecte;<br />● restructurarea şi mărirea bugetului alocat cercetării, în scopul optimizării calităţii finanţării şi al simplificării operaţiunilor de decontare;<br />● inventarierea riguroasă a aparatelor şi dotărilor achiziţionate de entităţile de cercetare, dezvoltare, inovare, pentru transformarea acestora în baze cu utilizatori multipli;<br />● perfecţionarea sistemului de comunicare – diseminare a rezultatelor cercetării, prin amplificarea subvenţiei pentru publicaţii ştiinţifice şi editarea unui anuar al rezultatelor cercetării ştiinţifice din România;<br />Un mediu favorabil pentru aplicarea creativă a tehnologiilor influenţează pozitiv creşterea economică, securitatea naţională şi stabilitatea socială. Acest scop s-ar putea îndeplini prin stimularea şi promovarea atitudinilor favorabile tehnologiilor noi în comunitate şi printre entităţile economice. Pentru a schimba starea existentă de fapt, este necesar a se cataliza structurarea unor noi relaţii şi mecanisme ale comunităţii ştiinţifice, societăţii civile şi ale cooperării internaţionale pentru promovarea inovării şi stimularea excelenţei, pe baza unei reforme reale şi eficiente a sistemului de cercetare, dezvoltare, inovare. Pe baza acestor măsuri, cercetarea românească trebuie să devină şi furnizor de competenţă în societatea românească, pentru tehnologiile preluate şi perfecţionarea celor asimilate. În timp ce se asigură standarde înalte ale educaţiei şi inovării, cercetarea conduce la formarea acelor noi cercetători, de care este nevoie în sistemul de cercetare şi în întreaga societate românească. Cercetarea ne poate asigura rezultate concrete şi poate da un impuls puternic dezvoltării de noi produse româneşti. Fără cercetare nu putem avea prosperitate, deci rezultă că cercetarea este esenţială pentru starea spirituală şi materială a naţiunii, în viitor. Cercetarea românească trebuie să fie o parte independentă şi semnificativă a cercetării mondiale. În acelaşi timp, cercetarea românească este o parte a culturii europene şi mondiale, iar România trebuie să-şi aducă contribuţia la asigurarea continuităţii acestei culturi.<br /><br /><strong>3. Strategia Naţională de Cercetare – Dezvoltare - Inovare</strong><br /><br />HOTĂRÂREA GUVERNULUI Nr. 217 din 28 februarie 2007 a aprobat Strategia naţională în domeniul cercetării-dezvoltării şi inovării pentru perioada 2007 – 2013. Strategia naţională în domeniul cercetării-dezvoltării şi inovării pentru perioada 2007 - 2013 se bazează pe viziunea societăţii româneşti cu privire la rolul ştiinţei, tehnologiei şi inovării în dezvoltarea societăţii cunoaşterii în România, pentru progresul economic şi social. Având în vedere faptul că România este stat membru al Uniunii Europene începând cu anul 2007, Strategia CDI asigură şi coerenţa cu principalele documente politice specifice la nivel comunitar. Strategia reafirmă rolul statului în domeniul cercetării, dezvoltării, inovării, acela de a crea condiţii şi de a stimula, pe de o parte, crearea de cunoaştere, iar, pe de altă parte, aplicarea cunoaşterii în interesul societăţii, prin inovare. Strategia oferă baza pentru reorganizarea sistemului de cercetare, dezvoltare, inovare, şi stabileşte principalele domenii, precum şi modul în care se va concentra investiţia publică în cercetare şi dezvoltare pentru susţinerea inovării în următorii ani. Prin lansarea strategiei, România îşi prezintă decizia politică de a construi o societate bazată pe cunoaştere, deschisă valorilor şi competiţiei internaţionale. Se vor promova colaborarea şi parteneriatul internaţional în cercetări avansate, pe teme de interes ştiinţific şi tehnologic general, cu accent pe domeniile în care acestea pot contribui şi la rezolvarea unor probleme de interes ştiinţific şi socio-economic ale României, asigurându-se nivelul competitiv dorit al sistemului cercetare, dezvoltare, inovare, românesc. Strategia are ca obiectiv recuperarea decalajelor existente faţă de nivelul ţărilor europene şi pregăteşte sistemul de cercetare, dezvoltare, inovare,din România pentru a-şi identifica şi consolida, prin deschidere internaţională, parteneriat şi competiţie, acele zone unice în care România poate să exceleze. Sistemul românesc de cercetare, dezvoltare, inovare, a traversat o perioadă extrem de dificilă după 1989: subfinanţarea şi restructurarea întârziată nu au dat şansa de racordare la tendinţele mondiale din ştiinţă şi tehnologie, decât în cazuri izolate, iar sectorul încă fragil al întreprinderilor din România nu a putut exercita o cerere reală pentru inovare. Practic izolat, sistemul de cercetare-dezvoltare s-a fragmentat, diferitele componente urmărind asigurarea supravieţuirii cu minimul de resurse existente, în principal prin finanţare publică, în cadrul unor subsisteme în bună măsură formale şi autarhice. Sub efectul subfinanţării cronice, numărul de cercetători a scăzut drastic în perioada 1990 - 2007, simultan cu creşterea medie de vârstă. Atractivitatea redusă a carierei în cercetare a determinat pierderi calitative la nivelul resurselor umane şi a făcut extrem de dificilă atragerea tinerilor performanţi în cercetare. Mulţi cercetători performanţi au ales plecarea în străinătate. Nivelul scăzut al salariilor în cercetare, dezvoltare, inovare, ar putea fi considerat ca determinant pentru activitatea scăzută, dar în realitate motivele sunt complexe, legate de reforma instituţională întârziată, de calitatea scăzută a infrastructurii de cercetare-dezvoltare, de lipsa unui sistem de evaluare care să stimuleze şi să recompenseze performanţa reală, excelenţa. Unul dintre cele mai puternice motive poate fi considerat lipsa clarităţii şi transparenţei privind promovarea în cariera profesională. Cu toate acestea, România dispune încă de resurse umane şi tradiţie în anumite domenii ale ştiinţei şi tehnologiei, inclusiv în criminologie şi criminalistică, iar prezenta strategie creează premisele recunoaşterii şi stimulează dezvoltarea acestora.<br /><br />Obiectivele strategice ale sistemului de cercetare, dezvoltare, inovare:<br /><br />Sistemul de cercetare, dezvoltare, inovare,din România are rolul de a dezvolta ştiinţa şi tehnologia, cu scopul de a creşte competitivitatea economiei româneşti, de a îmbunătăţi calitatea socială şi de a spori cunoaşterea cu potenţial de valorificare şi lărgire a orizontului de acţiune.<br />Pentru îndeplinirea acestui rol, sistemul de cercetare, dezvoltare, inovare, are 3 obiective strategice:<br />1. Crearea de cunoaştere, respectiv obţinerea unor rezultate ştiinţifice şi tehnologice de vârf, competitive pe plan mondial, având ca scop creşterea contribuţiei sistemului românesc de cercetare, dezvoltare, inovare, la dezvoltarea stocului mondial de cunoaştere, creşterea vizibilităţii internaţionale şi transferul rezultatelor în economie şi societate. Atingerea acestui obiectiv presupune integrarea în reţele internaţionale şi promovarea excelenţei în cercetare. Se vor susţine şcoli de excelenţă cu recunoaştere internaţională, având masa critică şi facilităţile necesare cercetării de performanţă, experienţă în formarea tinerilor cercetători prin doctorat, precum şi condiţii pentru tinerii cercetători postdoctoranzi. Se vor crea poli de excelenţă prin finanţarea unor proiecte propuse de personalităţi cu potenţial deosebit, apreciat internaţional, cu precădere tineri. Un accent deosebit se va pune pe formarea tinerilor cercetători în şcoli doctorale sau postgraduale de excelenţă, care să le asigure o pregătire corespunzătoare şi dezvoltarea capacităţii de a realiza cercetări avansate. Pentru aceasta va trebui ca şcolile să fie atractive pentru cercetători performanţi, cu experienţă în supervizarea tinerilor doctoranzi, indiferent de naţionalitate.<br />2. Creşterea competitivităţii economiei româneşti prin inovare cu impact la nivelul agenţilor economici şi prin transferul cunoştinţelor în practica economică. Acest obiectiv vizează obţinerea unor rezultate tehnologice de vârf, cercetări de tipul rezolvare de probleme complexe (problem solving) de interes local, regional, naţional sau formulate de agenţi economici, precum şi dezvoltarea de tehnologii, produse şi servicii inovative cu aplicabilitate directă. Vor fi stimulate parteneriate între universităţi, institute de cercetare şi agenţi economici. Se va susţine crearea prin competiţie de centre de competenţă şi platforme tehnologice, cu finanţări şi / sau cofinanţări pe durate medii de timp, de 5 - 7 ani. Schemele de finanţare vor avea în vedere aspectele legate de ajutorul de stat pentru cercetare, dezvoltare, inovare.<br />3. Creşterea calităţii sociale prin dezvoltarea de soluţii, inclusiv tehnologice, care să genereze beneficii directe la nivelul societăţii. Din această categorie fac parte soluţiile la probleme locale, regionale şi naţionale legate de coeziunea şi dinamica socială, de creşterea eficienţei politicilor, precum şi probleme legate de sănătate, mediu, infrastructură, amenajarea teritoriului şi valorificarea resurselor naţionale.<br />În realizarea celor trei obiective strategice trebuie avute în vedere următoarele obiective specifice:<br />- obţinerea unor rezultate ştiinţifice de excelenţă, reflectate în creşterea numărului de articole în publicaţii din fluxul principal de cunoaştere; plasarea între primele 35 de ţări în ceea ce priveşte publicaţiile indexate ISI (în perioada 1995 - 2005 situându-se pe locul 48);<br />- creşterea de 10 ori a numărului de brevete EPO la un milion de locuitori până în 2013 (având ca referinţă 1,72 în 2003, faţă de 137 media UE 25);<br />- triplarea numărului de brevete înregistrate de OSIM în 2013 faţă de 2006 şi creşterea ponderii brevetelor high-tech;<br />- dublarea ponderii firmelor inovative (care a reprezentat 19% în perioada 2002 - 2004, potrivit "Community Innovation Survey").<br />- triplarea numărului de cercetători până în anul 2013, concomitent cu descreşterea mediei de vârstă a cercetătorilor sub 40 de ani;<br />- asigurarea unui număr mediu anual de 2.000 de burse doctorale;<br />- creşterea ponderii doctorilor şi a doctoranzilor până la peste 50% din totalitatea cercetătorilor;<br />- creşterea atractivităţii carierei în cercetare prin asigurarea accesului şi posibilitatea dezvoltării carierei pentru cei performanţi;<br />- atragerea de cercetători cu experienţă, tineri cercetători postdoctoranzi şi doctoranzi, indiferent de naţionalitate, România devenind o destinaţie de interes pentru excelenţa ştiinţifică;<br />- creşterea accesului la infrastructuri de cercetare performante prin participarea la mari infrastructuri internaţionale de cercetare, precum şi prin dezvoltarea facilităţilor de cercetare de interes naţional şi stimularea creării de laboratoare performante cu utilizatori multipli.<br /><br /><strong>4. Necesitatea reorganizării şi dezvoltării cercetării ştiinţifice din criminologie şi criminalistică</strong><br /><br />În scopul aplicării strategiei naţionale în domeniul cercetării-dezvoltării şi inovării, a fost analizată situaţia actuală din criminologie şi criminalistică. Mai mulți factori determinanţi stau la baza activităţii infracţionale, dintre care amintim: un făptuitor suficient de motivat, o ţintă adecvată, o conjunctură favorabilă şi absenţa unei împrejurări care să prevină sau să împiedice săvârşirea faptei. Efectul activităţii de prevenire îl reprezintă eliminarea unuia dintre cei patru factori, împiedicând astfel comiterea infracţiunii. Prevenirea şi controlul criminalităţii vizează criminalitatea economico-financiară, criminalitatea urbană, traficul de fiinţe umane, violenţa în familie, delincvenţa juvenilă, victimizarea, criminalitatea informatică. Actualele dezvoltări ale tehnologiei, mai ales în domeniile informaţiei şi comunicaţiei facilitează amplificarea procesului infracţional bazat pe tehnologie. Acestea se referă la:<br />- globalizarea şi emergenţa a noi economii;<br />- utilizarea crescută şi larg răspândită a serviciilor de „broadband”, a tehnologiilor telofoanelor mobile şi de „wireless” ;<br />- utilizarea crescută a sistemelor de plată electronică;<br />- schimbări în utilizarea de către guvern a tehnologiei pentru a permite populaţiei să realizeze tranzacţii sigure, incluzând participarea la dezvoltarea procesului democratic.<br />Dinamica fenomenului infracţional din ultimii ani şi eforturile instituţiilor statului şi ale societăţii civile de a-i face faţă într-o manieră coerentă şi eficace, impune aplicarea unei strategii naţionale de prevenire a criminalităţii bazată pe cunoaştere ştiinţifică. Acest lucru este deplin posibil deoarece există o bază teoretică bogată consacrată acestui domeniu: acte normative româneşti, programe şi recomandări ale Uniunii Europene şi ale Organizației Națiunilor Unite, strategii elaborate recent în alte ţări. Noile evoluţii contemporane demonstrează pericolul criminalităţii pentru dezvoltarea socială şi pentru dreptul cetăţenilor de a trăi în securitate. Peste tot in lume, statisticile oficiale arată creşteri importante ale criminalităţii, dar si eforturi din ce în ce mai mari pentru ai face faţă atât la nivel de stat cât mai ales la nivel comunitar. Traversăm o perioadă în care, la marile flageluri sociale cunoscute - corupţia, sărăcia, şomajul, drogurile, alcoolismul - se adaugă terorismul, crima organizată, degradarea mediului urban precum şi factori subtili ca abuzurile, discriminările, absenţa controlului, promovarea violenţei prin mass-media. Toţi aceşti factori se conjugă, desigur, cu cei particulari unei ţări sau unei regiuni amplificând vulnerabilitatea socială şi costurile criminalităţii. Grupurile care suferă cel mai mult din cauza unei rate înalte a criminalităţii, rămân mereu aceleaşi: tinerii, vârstnicii, femeile, persoanele singure, cei care trăiesc în cartiere marginalizate. Deşi riscurile imediate par urgente, ameliorări de durată apar doar când sunt abordaţi factorii indirecţi: sărăcia, incultura, şomajul, lipsa perspectivei, etc. Ca urmare, prevenirea criminalităţii devine un imperativ al acestei perioade pentru România, în care obiectivele principale sunt ordinea socială, consolidarea mecanismelor de respectare şi aplicare a legilor, formarea şi solidarizarea publicului la acţiunile preventive, supravegherea şi evaluarea riscurilor în timp şi spaţiu. În acest context guvernul ar trebui să îşi propună să aplice o strategie naţională de prevenire a criminalităţii fundamentată pe cunoaştere ştiinţifică. Înfiinţarea, în acest domeniu strategic de interes naţional, a unui institut naţional de cercetare-dezvoltare este cu atât mai necesară cu cât în acest domeniu nu există un astfel de institut al cărui scop să fie acela de a asigura desfăşurarea activităţilor de cercetare-dezvoltare, precum şi consolidarea competenţei ştiinţifice şi tehnologice în domeniul în care activează, potrivit prevederilor de la art. 17 alin. (1) din O.G. nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare. Prin HG nr. 1918 / 2006 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 83 / 2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justitiei, publicată în </span><a href="http://www.dreptonline.ro/monitorul_oficial/monitoare_oficiale.php" target="_blank"><span style="font-family:arial;">Monitorul Oficial</span></a><span style="font-family:arial;"> nr. 13 din 9 ianuarie 2007 a fost dispusă desfiinţarea, la data de 31 ianuarie 2007, a Institutului Naţional de Criminologie din subordinea Ministerului Justiţiei. Ca urmare a acestei măsuri, s-au desfiinţat şi cele 32 de posturi aprobate pentru Institutul Naţional de Criminologie, cu excepţia a 19 posturi de personal de specialitate din categoria consilierilor juridici, sociologilor, psihologilor sau a filologilor, precum şi de funcţionar public şi personal contractual, care au fost redistribuite în cadrul aparatului propriu al Ministerului Justiţiei, în funcţie de necesităţi, şi a unui post de funcţionar public care a fost redistribuit la Institutul Naţional de Expertize Criminalistice, care funcţionează în prezent conform H.G. nr. 368 din 03.07.1998, publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 248 din 03.07.1998. Urmare a prevederilor HG nr. 551/2007, Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică a început desfăşurarea acţiunii de evaluare şi acreditare a unităţilor şi instituţiilor de cercetare-dezvoltare. În conformitate cu art. 3, alin. (3) din ANEXA 1 a HG nr. 551/2007, atestarea / reatestarea capacităţii de a desfăşura activităţi de cercetare-dezvoltare este obligatorie pentru unităţile de cercetare-dezvoltare care doresc să participe la activităţile de cercetare-dezvoltare finanţate din fonduri publice. Deoarece, prin art. 10, alin. (c) din H.G. nr. 368 din 03.07.1998, Institutul Naţional de Expertize Criminalistice are în obiectul de activitate activităţi de documentare şi cercetare ştiinţifică, acesta trebuie să se acrediteze, conform HG nr. 551/2007. În actuala formă de organizare, care nu respectă prevederile HG nr. 637 din 29/05/2003, Institutul Naţional de Expertize Criminalistice nu îndeplineşte condiţiile de a fi acreditat, conform HG nr. 551/2007. Prin reorganizarea activităţii Institutul National de Expertize Criminalistice, sub forma unui institut naţional de cercetare-dezvoltare în domeniul criminologiei şi al expertizei criminalistice, s-ar creea condiţiile legale de acreditare şi de finanţare a activităţii din fonduri publice. Strategia naţională în domeniul cercetării-dezvoltării şi inovării pentru perioada 2007 – 2013, aprobată prin HG nr. 217 din 28 februarie 2007, se bazează pe viziunea societăţii româneşti cu privire la rolul ştiinţei, tehnologiei şi inovării în dezvoltarea societăţii cunoaşterii în România, pentru progresul economic şi social. Având în vedere faptul că România este stat membru al Uniunii Europene începând cu anul 2007, Strategia de cercetare, dezvoltare, inovare, asigură şi coerenţa cu principalele documente politice specifice la nivel comunitar. Conform art. 17 din Ordonanţa nr. 57 din 16 august 2002 privind cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica, aprobată prin Legea nr. 324/2003:<br />“(1) Institutul naţional de cercetare-dezvoltare - INCD, reglementat prin prezenta ordonanţă, denumit în continuare institut naţional, reprezintă o formă de organizare instituţională specifică activităţilor de cercetare-dezvoltare, cu scopul de a asigura desfăşurarea acestor activităţi, precum şi consolidarea competenţei ştiinţifice şi tehnologice în domeniile de interes naţional, stabilite în acord cu strategia de dezvoltare a României.<br />(2) Institutul naţional este persoană juridică română care are ca obiect principal activitatea de cercetare-dezvoltare şi care funcţionează pe bază de gestiune economică şi autonomie financiară, calculează amortismente şi conduce evidenţa contabilă în regim economic.<br />(3) Institutul naţional are patrimoniu propriu şi administrează patrimoniul public şi privat al statului pentru asigurarea desfăşurării activităţii şi funcţionează în coordonarea unui organ de specialitate al administraţiei publice centrale.<br />(4) Institutul naţional participă la elaborarea strategiilor de dezvoltare în domeniul specific, desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare pentru realizarea obiectivelor cuprinse în Strategia naţională de cercetare, constituie baze de competenţă ştiinţifică şi tehnologică, de expertiză, de perfecţionare a resurselor umane şi de documentare ştiinţifică şi tehnică”.<br />Conform art. 18 din Ordonanţa nr. 57 din 16 august 2002 :<br />“(1) Înfiinţarea institutului naţional se face prin hotărâre a Guvernului, pe baza rezultatelor evaluării privind îndeplinirea condiţiilor pentru acreditare, cu avizul autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare, la propunerea organului administraţiei publice centrale coordonator în domeniul de activitate al unităţii.<br />(2) Înfiinţarea şi acreditarea unui institut naţional trebuie să asigure concentrarea resurselor financiare şi umane în domeniile de cercetare, orientate spre obiective de interes major”.<br />Institutul Naţional de Expertize Criminalistice are toate capabilităţile (dotări tehnice şi logistice de vârf pe plan naţional; personal de înaltă calificare; activitate de cercetare ştiinţifică şi de expertiză cu rezultate deosebite în domeniul criminalisticii şi criminologiei, precum şi vizibilitate internaţională) pentru a putea fi reorganizat ca institut naţional de cercetare-dezvoltare prin hotărâre a Guvernului, în temeiul art. 18 alin. (1) din O.G. nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare.<br />Întrucât, prin activitatea de cercetare-dezvoltare, expertize criminalistice şi a altor servicii pe care le desfăşoară în domeniul criminalisticii şi criminologiei, cu implicaţii majore în politica de securitate a ţării, este o unitate de importanţă strategică, Institutul Naţional de Expertize Criminalistice ar trebui să se reorganizeze ca institut naţional de cercetare-dezvoltare în subordinea Ministerului Justiţiei.<br />Institutul naţional de cercetare-dezvoltare, ce ar fi înfiinţat prin reorganizarea Institutului Naţional de Expertize Criminalistice., ar putea asigura consolidarea şi dezvoltarea domeniul în care activează prin:<br />-participarea la elaborarea strategiilor de dezvoltare ale domeniului,<br />-desfăşurarea de activităţi de cercetare-dezvoltare pentru realizarea obiectivelor din Strategia Naţională,<br />-asigurarea unor servicii specializate de înalt nivel,<br />-asigurarea şi dezvoltarea parteneriatului internaţional în domeniul ştiinţific şi criminalistic.<br />În acest sens, Ministerului Justiţiei a iniţiat în anul 2008 un proiect de hotărâre a Guvernului, prin care se stabileau: forma de organizare, denumirea, sediul, obiectul de activitate, organul administraţiei publice în subordinea căruia funcţionează, patrimoniul - public, privat, precum şi bunurile proprii, modificarea raporturilor de muncă ale personalului existent la data reorganizării, modalităţile de finanţare, şi se aprobă principiile regulamentului de organizare şi funcţionare a institutului naţional de cercetare-dezvoltare, conform Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare aprobat prin H.G. nr. 637/2003.<br />Actualmente, la nivel instituţional, funcţionează Institutul Naţional de Expertize Criminalistice, instituţie a cărei organizare şi funcţionare este reglementată prin Hotărârea Guvernului nr. 368 / 1998. Actuala formă de organizare a Institutul Naţional de Expertize Criminalistice nu permite acoperirea unor domenii de activitate de o deosebită importanţă pentru cercetarea criminologică şi combaterea fenomenului infracţional, nefiind posibilă fundamentarea bazelor ştiinţifice ale prevenirii şi controlului criminalităţii şi luptei împotriva fenomenului infracţional. De asemenea, reglementarea obiectului de activitate al Institutului este lacunară şi caducă, impunându-se crearea cadrului legal care să permită creşterea competitivităţii activităţilor de prevenire şi control al criminalităţii, în scopul sprijinirii prin aceste mijloace a luptei împotriva fenomenului infracţional.<br />În acest context, în scopul eficientizării activităţii de prevenire şi combatere a fenomenului infracţional, precum şi de îmbunătăţire a activităţii de efectuare a expertizelor în domeniul criminalistic, este necesară îmbunătăţirea cadrului instituţional existent, prin înfiinţarea unui organism de cercetare-dezvoltare având ca principal obiect de activitate desfăşurarea activităţilor de cercetare-dezvoltare în domeniul prevenirii şi controlului fenomenului infracţional, consolidarea şi dezvoltarea activităţilor de cercetare ştiinţifică şi tehnologică în domeniu, precum şi efectuarea expertizelor în domeniul criminalistic, asigurându-se în acest fel accesul la performanţă ştiinţifică şi creşterea nivelului de cunoştinţe în domeniile ştiinţelor criminologice şi a calităţii activităţii de efectuare a expertizelor în domeniul criminalistic.<br />Proiectul de hotărâre amintit mai sus avea ca obiect înfiinţarea Institutului Naţional de Expertize Criminalistice şi Cercetări Criminologice, instituţie aflată în subordinea Ministerului Justiţiei, prin reorganizarea Institutului Naţional de Expertize Criminalistice,instituţie care se desfiinţează. La nivel funcţional, Institutul urma să fie organizat şi să funcţioneze în condiţiile stabilite de Ordonanţa Guvernului nr.57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea, se propunea redefinirea obiectului de activitate al institutului, în vederea creării cadrului legislativ pentru desfăşurarea în condiţii optime a activităţii de cercetare criminologică şi combatere a fenomenului infracţional. Astfel, Institutul Naţional de Expertize Criminalistice şi Cercetări Criminologice urma să aibă ca principal obiect de activitate fundamentarea bazelor ştiinţifice ale prevenirii şi controlului criminalităţii, prin asigurarea accesului la performanţă ştiinţifică, efectuarea expertizelor criminalistice, precum şi sprijinirea Ministerului Justiţiei în stabilirea şi îndeplinirea obiectivelor de politică penală. În acest scop, institutul propus urma să aibă ca atribuţii principale următoarele:<br />- efectuarea de expertize criminalistice, la solicitarea organelor judiciare, precum şi întocmirea de avize de specialitate, la cererea birourilor notarilor publici sau a altor instituţii publice sau private;<br />- propunerea de soluţii tehnice şi programe de calcul, metodologii de experimentare şi de expertiză criminalistică;<br />- desfăşurarea de activităţi de prevenire a faptelor de încălcare a legii, pe baza generalizării practicii de expertiză şi a posibilităţilor oferite de noile descoperiri tehnice şi ştiinţifice;<br />- desfăşurarea de servicii de documentare şi de cercetare ştiinţifică în domeniul criminalistic şi criminologic, precum şi întocmirea de lucrări cu caracter de îndrumare metodologică;<br />- sprijinirea învăţământul universitar şi postuniversitar cu material documentar şi cu alte mijloace necesare procesului de învăţământ şi asigurarea perfecţionării profesionale a experţilor, precum şi pregătirea candidaţilor la funcţia de expert;<br />- efectuarea de servicii de diseminare, de documentare şi cercetare în domeniul criminologiei;<br />- organizarea de cursuri de perfecţionare profesională în domeniul criminologiei şi criminalisticii pentru judecători, procurori şi experţi criminalişti autorizaţi, potrivit legii;<br />- editarea de publicaţii de specialitate, precum şi efectuarea de traduceri ale documentaţiilor ştiinţifice în materie;<br />- întocmirea de studii ştiinţifice de specialitate precum şi analize specifice în domeniile de activitate;<br />- organizarea de cursuri, congrese, colocvii sau seminarii în domeniile de activitate specifice;<br />- acordarea de consultanţă şi efectuarea de expertize în materia drepturilor de proprietate intelectuală;<br />- asigurarea, în condiţiile legii, a participării la dezvoltarea parteneriatului internaţional în domeniul ştiinţific, criminalistic şi criminologic.<br />Pe baza acestor măsuri legislative şi organizatorice, prin strategia avută în vedere, Ministerul Justiţiei urma să aibă următoarele obiective ale reorganizării cercetării ştiinţifice de criminologie şi activităţii de expertiză criminalistică:<br />a) Perfecţionarea structurii organizatorice prin orientarea activităţii către activităţi de cercetare – dezvoltare şi de expertiză criminalistică acreditate.<br />Structura organizatorică a noului institut să fie grupată pe clase de activităţi din domeniul cercetării – dezvoltării şi expertizei criminalistice, conform clasificării CAEN, astfel încât acestea să fie supuse procedurilor de introducere a managementului calităţii totale şi ale acreditării conform HG nr. 551/2007.<br />b) Valorificarea eficientă a resurselor umane.<br />În privinţa valorificării eficiente a resurselor umane, se aveau în vedere următoarele componente principale:<br />- creşterea exigenţelor în recrutarea personalului;<br />- realizarea unui echilibru între numărul personalului direct productiv şi cel auxiliar.<br />În legătură cu gestiunea resurselor umane, cu recrutarea şi promovarea personalului, se propuneau, în prezent şi în perspectivă, următoarele acţiuni importante:<br />- elaborarea unui program special în domeniul recrutării personalului şi acordării titlurilor ştiinţifice (condiţii, criterii cantitative şi calitative, organizarea concursurilor, soluţionarea contestaţiilor etc.);<br />- efectuarea de stagii pentru specializări în străinătate şi utilizarea la maximum a burselor oferite de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi de alte instituţii, organizaţii şi consorţii din ţară şi din străinătate;<br />- flexibilizarea mobilităţii de cercetare ştiinţifică, în sensul atragerii personalului din cercetarea ştiinţifică în activităţile didactice ale universităţilor şi invers;<br />- realizarea unor programe comune de cercetare ştiinţifică care să corespundă profilurilor diferitelor universităţi şi institute de C-D;<br />- diferenţierea sistemului de salarizare, corelată cu creşterea în plan naţional a nivelului salarizării, prin sistemul de normare, dar şi prin performanţele individuale anuale şi contribuţiile individuale sau colective la generarea de venituri pentru centru;<br />c) Consolidarea patrimonială a institutului.<br />Pentru consolidarea patrimonială a institutului se aveau în vedere următoarele realizări posibile:<br />- realizarea, dotarea şi informatizarea unei biblioteci naţionale pentru domeniul criminologiei şi expertizei criminalistice;<br />- dotarea compartimentelor institutului cu aparatură modernă care să poată fi utilizată pentru activităţile specifice;<br />- dezvoltarea reţelei de informatizare a compartimentelor institutului;<br />- lucrări de reparaţii curente şi capitale ;<br />- realizarea unor demersuri împreună cu conducerea institutului pentru autorizarea la C.N.C.S.I.S. a Editurii institutului, care urmează să tipărească cursuri, manuale, cărţi, publicaţii de specialitate etc.<br />d) Diversificarea surselor de finanţare.<br />Principiile care sunt au fost luate în considerare privind finanţarea institutului se refereau la :<br />- diversificarea surselor de finanţare;<br />- creşterea permanentă a veniturilor extrabugetare;<br />- stabilirea şi aplicarea principiilor autonomiei financiare la nivelul institutului;<br />- folosirea eficientă a resurselor alocate de la buget şi repartizate institutului conform principiului finanţării globale.<br />- identificarea locurilor şi a mijloacelor de reducere a cheltuielilor ;<br />- identificarea şi atragerea unor noi resurse de finanţare ;<br />În vederea aplicării acestor principii se propuneau, o serie de acţiuni:<br />- instituirea unor norme şi proceduri pentru rezolvarea în bune condiţii a competenţelor administrativ-financiare transmise de conducerea institutului spre compartimente şi sporirea corespunzătoare a responsabilităţilor acestora;<br />- creşterea finanţării complementare prin: taxe legale, venituri obţinute de la agenţi economici, venituri din activitatea de prestări de servicii, din cercetarea ştiinţifică, consultanţă, activităţi editoriale, din donaţii şi sponsorizări, asocieri, dobânzi etc.<br />e) Perfecţionarea managementului institutului<br />Varianta propusă, pentru conducerea institutului, era managementul “prin proiecte de stat major”. Această variantă se caracterizează prin funcţionarea unor echipe de proiect aflată în subordinea nemijlocită a directorilor de proiecte. Acest tip de management permite promovarea unei structuri de tip material, care urmează, atât, schimbarea, cât şi eficienţa organizaţională. De asemenea, astfel apare posibilitatea reducerii duratei activităţilor institutului, în comparaţie cu varianta clasică, cât şi facilitarea contactelor ştiinţifice, tehnice, manageriale şi comerciale. În activitatea institutului urma să se implementeze principiile managementului calităţii totale.<br /><br /></span><span style="font-family:arial;"><strong>5. Concluzii<br /></strong><br />Adoptarea acestui proiect de hotărâre a fost blocată la finele anului 2008, blocându-se astfel dezvoltarea sistemului de cercetare – dezvoltare în domeniile criminalisticii şi criminologiei. Apariția noului institut propus de autori, ca parte componentă a sistemului naţional de cercetare – dezvoltare, urma să aibă ca finalitate intensificarea luptei împotriva fenomenului infracţional, precum şi sprijinirea amplificată a activităţii Ministerului Justiţiei în stabilirea şi îndeplinirea obiectivelor sale de politică penală.<br /><br /><br /></span><span style="font-family:arial;"><strong>6. Bibliografie<br /></strong><br />1. </span><a href="http://www.inderscience.com/search/index.php?action=basic&wf=author&year1=1995&year2=2007&o=2&q=Patricio%20Morcillo"><span style="font-family:arial;">Patricio Morcillo</span></a><span style="font-family:arial;">, </span><a href="http://www.inderscience.com/search/index.php?action=basic&wf=author&year1=1995&year2=2007&o=2&q=%20Jose%20M.%20Rodriguez-Anton"><span style="font-family:arial;">Jose M. Rodriguez-Anton</span></a><span style="font-family:arial;">, </span><a href="http://www.inderscience.com/search/index.php?action=basic&wf=author&year1=1995&year2=2007&o=2&q=%20Luis%20Rubio"><span style="font-family:arial;">Luis Rubio</span></a><span style="font-family:arial;"> (2007) - Corporate culture and innovation: in search of the perfect relationship, </span><a href="http://www.inderscience.com/browse/index.php?journalID=57&year=2007&vol=4&issue=6"><span style="font-family:arial;">International Journal of Innovation and Learning 2007 - Vol. 4, No.6 pp. 547 - 570</span></a><span style="font-family:arial;">.<br />2. Mocuța Gheorghe (2004), Criminalitatea organizata si spalarea banilor, ed. Noul Orfeu, Buc. 2004<br />3. Radu Marin, Badea C. Dan, Mocuța Gheorghe (2208) - Politica ştiinţei – o nouă viziune, Editura Performantica, Iași, ISBN: 978 – 973 – 730 – 542 - 8<br />4. María Paz Salmador, Eduardo Bueno (2007) - Knowledge creation in strategy-making: implications for theory and practice, European Journal of Innovation Management, Volume: 10 Issue: 3 Page: 367 – 390, ISSN: 1460-1060.<br />5. Jorge Alves, Maria José Marques, Irina Saur, Pedro Marques (2007) -Creativity and Innovation through Multidisciplinary and Multisectoral Cooperation, Creativity and Innovation Management 16 (1), 27–34, doi:10.1111/j.1467-8691.2007.00417.x<br />6. FAHRENBERG, Jens (Dr) – STAIRS (2008) - Sustainable model for a trans-national technology transfer alliance implementing return-on-research Strategies, Project Reference: 30658, 2006 – 2008.<br />7. BRUSONI, Stefano (2007) – CID, Cultural and innovation Dynamics: Explaining the uneven evolution of human knowledge, Project Reference: 43345, 2007 – 2009.<br />8. Botez Ligia, Calin Georgeta (2000 ) - Creativitate si inovare tehnologica, </span><a href="http://biblio.central.ucv.ro:8080/tinread/popup.jsp?element=3&selServer=0&linkEditura=academia%20de%20studii%20economice" target="_parent"><span style="font-family:arial;">Academia de Studii Economice</span></a><span style="font-family:arial;">, ISBN: 973-8127-65-3.<br />9. Boier Rodica (1997) - Inovare si succes : Strategii de marketing pentru produse noi, </span><a href="http://biblio.central.ucv.ro:8080/tinread/popup.jsp?element=9&selServer=0&linkEditura=sedcom%20libris" target="_parent"><span style="font-family:arial;">Sedcom Libris</span></a><span style="font-family:arial;">, ISBN: 973-98187-4-9.<br />10. INNOINDEX (2007) – Model si program informatic pentru determinarea gradului de inovare a IMM-urilor, Programul 4 Parteneriate in domenii prioritare, Nr. referinta:91-002/2007.<br />11. Dezvoltarea culturii antreprenoriale pentru un management performant bazat pe investitii si cunoastere, Proiect CEEX PR-D03-PT00-86 /03.10.2005<br />12. Kapur, J.N. (1992) - Some possible models for technological innovation diffusion: Exploiting analogous characteristics of entropic measures, Journal of Scientific & Industrial Research, vol. 51, march 1992, p. 202-208.<br />13. Rank, Dennis ş.a. (1999) - Enjeux Touchant la Commercialisation des Resultats de la Recherche Universitaire Canadienne, Rapport final, ARA Consulting Group (division de KMPG), Vancouver, 1999.<br />14. Walter A. I. s.a. (2007) – Measuring societal effects of transdisciplinary research projects: Design and application of an evaluation method, Evaluation and Program Planning, vol. 30, nr. 4, noi. 2007, pp. 325-338.<br />15. Rodi M. S., Paget K. D.(2007) – Where local and national evaluators meet: Unintended threats to ethical evaluation practice, Evaluation and Program Planning, vol. 30, nr. 4, noi. 2007, pp. 416-421.<br />16. Sugiyama K. (2007) – Post-analysis of knowledge-creation processes in small research projects, International Journal of Information Technology and Decision Making, vol. 6, nr. 3, sep. 2007, pp. 541-557.<br />17. Shin C. -O. s.a. (2007) – Applying the analytic hierarchy process to evaluation of the national nuclear R&D projects: The case of Korea, Progress in Nuclear Energy, vol. 49, nr. 5, iul. 2007, pp. 375-384.<br />18. Lu S. -K., Yan H. (2007) – Evaluation model of the project partnering in China, Journal of Shenzhen University Science and Engineering, vol. 24, nr. 2, apr. 2007, pp. 177-182.<br />19. Imoto S. s.a. (2007) – Model building of research and development project selection systems, selection techniques, Journal of Japan Industrial Management Association, vol. 58, nr. 3, 2007, pp. 193-199.<br />20. Carlsson C. s.a. (2007) – A fuzzy approach to R&D project portfolio selection, International Journal of Approximate Reasoning, vol. 44, nr. 2, feb. 2007, pp. 93-105.<br />21. Alupei-Cojocariu O., Semenescu A. (2007) – Mathematic model for determining the research potential in self-evaluation of participants on the European research frame program 7 (FP7), Metalurgia International , vol. 12, nr. 2, 2007, pp. 11-17.<br />22. Alupei-Cojocariu O., Semenescu A. (2007) – Romanian expert system for determination the research potential for an effective participation on the European programs, Metalurgia International , vol. 12, nr. 1, 2007, pp. 9-15.<br />23. Markland M. s.a. (2007) – The History of the Future: Evaluating projects and service developments before they begin, Performance Measurement and Metrics, vol. 8, nr. 1, 2007, pp. 34-40.<br />24. Ardelean A. s.a. (2006) – Evaluarea activitatii de cercetare stiintifica, </span><a title="Go to the information page for this source" href="http://www.scopus.com/scopus/source/sourceInfo.url?sourceId=24201"><span style="font-family:arial;">Editura </span></a><span style="font-family:arial;">C. H. Beck, Bucuresti, 2006.<br /></span></div>Dan C. Badeahttp://www.blogger.com/profile/02146470931776378386noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-745549358411536057.post-58646699597366035682009-02-06T06:35:00.000+02:002009-02-06T06:38:30.114+02:00Este necesara o noua viziune politica ?<div align="justify"> I. <strong> </strong><span style="font-family:arial;"><strong>Analiza critica a situatiei existente</strong><br />Obiectivele generale ale politicii industriale ale guvernării postdecembriste au fost:<br />- Creşterea competitivitatii<br />- Sporirea rolului cercetarii si dezvoltarii<br />- Promovarea unui management durabil al resurselor si protecţia mediului<br />- Imbunatatirea pregatirii profesionale si ocuparea forţei de muncă<br />Guvernarea postdecembrista nu a îndeplinit aceste obiective, in economia nationala existand inca puncte slabe, dupa cum urmează:<br />- industria are inca un grad mare de concentrare in sectoare cu valoare adaugata scazuta;<br />- nivel redus al cercetarii-dezvoltarii si al inovarii si legatura fragila cu economia;<br />- cultura antreprenoriala slab dezvoltata / baza IMM slab dezvoltata;<br />- capitalizare redusa a IMM-urilor;<br />- acces dificil la finantare si la informatie in domeniul afacerilor;<br />- grad scazut de sofisticare al pietei;<br />- intensitate energetica ridicata - tehnologii învechite / costuri mari de productie (mai putin costurile cu forta de munca);<br />- infrastructura degradata şi insuficienta/ accesibilitate redusa in interiorul si in exteriorul tarii;<br />- management neadecvat al mediului (inclusiv din punct de vedere al infrastructurii);<br />- agricultura ineficienta (supraintensiva in munca), suprafaţa agricolă excesiv de fragmentata;<br />- infrastructura turistica slab dezvoltata şi marketing necorespunzător;<br />- adaptabilitate redusa a fortei de munca si nivel scazut al invatarii pe tot parcursul vietii;<br />- segment important al populatiei afectat de saracie si excluziune sociala;<br />- capacitate administrativa insuficient dezvoltata.<br /><br />II. <strong>Esecuri guvernamentale</strong><br />- Romania nu a adoptat o politica industriala bazata pe un model de dezvoltare prin stiinta si tehnologie, prin realizarea unei reale reforme a cercetarii, in scopul racordarii acesteia la cerintele economiei.<br />- Guvernul a facut greseala politica de a subordona cercetarea aplicativa domeniului educatiei, cand logic si firesc ar fi fost ca aceasta să fie parte componentă a domeniului industrial.<br />- Balbaielile autoritatilor in a fundamenta Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare, Inovare si Programele Operaţionale au condus la incapacitatea de a subventiona dezvoltarea infrastructurii de cercetare si la obtinerea de rezultate ale cercetarii nesemnificative pentru economia nationala.<br />- Sistemul de cercetare – dezvoltare – inovare (CDI) existent in Romania, nu este in masura sa asigure promovarea dezvoltarii industriale, datorita unor slabiciuni ale acestuia, printre care cele mai importante sunt:<br />● cheltuieli CDI extrem de mici, in comparatie cu tarile industrializate;<br />● absenta totala sau aproape totala a cercetarii – dezvoltarii in sectorul intreprinderilor, care este, in fond, principalul factor de inovare;<br />● fragmentarea CDI din sectorul public si insuficienta orientare a acesteia spre nevoile sectorului industrial;<br />● slabiciunea institutelor CDI finantate din fonduri publice;<br />● prioritate excesiva acordata, de unele din aceste institute, cercetarii fundamentale, in detrimentul cercetarii aplicative, fragmentarea cercetarii stiintifice, cu efect in structurarea unor mijloace nespecifice de finantare a universitatilor si sectoarelor academice;<br />● lipsa stimulentelor adecvate in favoarea CDI;<br />● gestionarea defectuoasa a fondurilor de cercetare;<br />● valorificarea superficiala a rezultatelor CDI;<br />● dotarea precara a activitatii CDI;<br />● lipsa unei analize periodice a corelatiei reale intre necesitatile societatii romanesti si programele prioritare ca directie de cercetare in cadrul PNCDI, astfel incat sa se asigure o crestere a ponderii proiectelor prioritare, ce se vor adjudeca prin licitatie publică si in special al celor de interes comunitar (ex. apa potabila, apa uzata, gestionarea deseurilor, poluarea aerului si solului, energia, sanatatea);<br />● descurajarea activitatilor de inovare prin aplicarea unor taxe exagerate in raport cu venitul inventatorilor;<br />● criterii de evaluare la licitatia de proiecte CDI in neconcordanta cu scopul propus si cu optiunile asociatiilor profesionale de ramura.<br /><br />III. <strong>Ce ar trebui facut?<br /></strong><br />- Elaborarea unei politici industriale nationale care sa se bazeze pe urmatoarele cerinte:<br />● eradicarea sistemului de coexistenta a tehnologiilor de varste diferite;<br />● acordarea transferului de tehnologie cu lista de „produse admise” de Uniunea Europeana;<br />● redistribuirea activitatilor industriale;<br />● cresterea randamentelor industriale si a calitatii produselor;<br />● stimularea investitiilor straine in activitati ce utilizeaza tehnologii de varf;<br />● initierea si dezvoltarea de nuclee si centre de activitati inovativ-antreprenoriale, ce utilizeaza capital intelectual si financiar romanesc sau mixt;<br />● asigurarea unui management strategic al pachetului de tehnologii ce se utilizeaza in redresarea industriala a Romaniei, in scopul diminuarii importului si cresterii exportului;<br />- Realizarea reformei sistemului national de cercetare – dezvoltare – inovare in scopul de a restructura conexiunile dintre stiinta, tehnologie, economie si societatea civila, astfel, incat sa fie lasata piata sa decida distributia primara a resurselor CDI si de a accelera comercializarea rezultatelor stiintifice si tehnologice.<br />Obiectivele reformei sistemului naţional de CDI ar trebui sa fie:<br />● Schimbarea structurii organizationale a sistemului national de cercetare – dezvoltare – inovare.<br />● Trecerea tematicii de CDI de la modelul traditional (defectuos) la modelul emergent, care face apel la transdisciplinaritate si relevanta strategica.<br />● Multiplicarea resurselor de finantare a CDI si perfectionarea sistemului de finantare.<br />● Schimbarea sistemului de management al unitatilor de CDI.<br />● Stimularea formarii si functionarii organizatiilor noi de cercetare (cu capital public sau privat).<br />● Schimbarea sistemului de evaluare a rezultatelor cercetarii.<br />● Perfectionarea sistemului de comunicare si diseminare a rezultatelor cercetarii.<br />● Oprirea fluxului de migrare / emigrare a specialistilor din CDI.<br />- Scopul fundamental al politicii industriale nationale va fi implementarea rapida a noilor concepte tehnologice, prin stimularea initiativelor organizationale referitoare la productia materiala, operatii si servicii. Obiectivele si sarcinile politicii industriale nationale vor fi:<br />● corectarea sistemului fiscal si de taxe, precum si a politicii de credite si subventii destinate activitatilor tehnologice inovative din economie;<br />● optimizarea conditiilor legale pentru infiintarea de noi forme organizationale (in cercetare, productie, servicii), pentru facilitarea si cresterea vitezei de reactie la introducerea tehnologiilor noi;<br />● dezvoltarea sistemelor de retele informatizate pentru achizitia, procesarea si accesarea datelor, in scopul amplificarii sistemelor suport ale deciziei, incluzand un sistem pentru consultanta tehnologica şi de marketing in folosul intreprinderilor;<br />● cresterea motivatiei financiare a elaboratorilor si aplicatorilor de tehnologii noi;<br />● reforma sistemului national de cercetare – dezvoltare – inovare;<br />● sprijinirea si dezvoltarea organizatiilor independente (neguvernamentale) de transfer tehnologic;<br />● amplificarea cercetarii tehnologice inventive de performanta, prin cresterea sistematica a fondurilor publice alocate pentru cercetare-dezvoltare;<br />● dezvoltarea domeniilor de cercetare tehnologica inovativa, ale caror rezultate aduc profit în economie;<br />● dezvoltarea sectoarelor industriale care sunt semnificative pentru activitatile inovative din economie, in mod deosebit, in domeniul dezvoltarii industriilor „high-tech”;<br />● restructurarea si privatizarea entitatilor economice corelata cu includerea institutelor de cercetare tehnologica de profil in structura marilor agenti economici de productie sau a universitatilor tehnice;<br />● dezvoltarea atitudinilor favorabile procesului de inovare in comunitate, prin utilizarea sistemului educational la fiecare nivel. Programele educationale vor cuprinde elemente de asigurare a elevilor si studentilor pentru asimilarea cunoasterii aplicabile in domeniul stiintelor exacte si tehnice;<br />● dezvoltarea infrastructurilor si a institutiilor care sprijina activitatile tehnologice inovative si conexiunile dintre sectorul de cercetare-dezvoltare si economie;<br />● dezvoltarea comertului cu rezultatele cercetarii stiintifice si acordarea sprijinului pentru infiintarea si dezvoltarea organizatiilor de transfer tehnologic;<br />● dezvoltarea relatiilor de cooperare stiintifica si tehnologică cu strainatatea si crearea conditiilor optime (politice, juridice si economice) favorabile investitiilor cu capital strain si importurilor / exporturilor de tehnologii.<br />Pentru realizarea acestor obiective si sarcini, se vor utiliza instrumente manageriale si fiscale, precum si alte instrumente care sa asigure eficienta practica a politicii industriale prefigurate.<br />In ceea ce priveste instrumentele manageriale, este important sa se creeze mecanismul de stimulare a formarii de structuri manageriale de grup si de gestionare profesioniste, care sa preia conducerea unitatilor cu capital majoritar de stat, pana la incheierea procesului de privatizare din industrie, cercetare, agricultura.<br />In ceea ce priveste instrumentele fiscale, acestea ar vor fi:<br />● perfectionarea sistemului prin care cheltuielile pentru asigurarea performantei tehnologice sa fie incluse in costurile beneficiilor obtinute;<br />● deducerea totala, din beneficiul ce face subiectul impozitarii, a cheltuielilor pentru investitii de capital in implementarea tehnologiilor noi, intr-o perioadă mai mare de un an fiscal;<br />● scutire de impozit pentru persoanele fizice si juridice creatoare de noi tehnologii si, mai ales, de invenţii;<br />● corelarea, pe domenii tehnologice, a regimului de taxe si de scutiri de impozit pentru stimularea exportului de produse competitive.<br />Alte stimulente vor fi:<br />● asigurarea de garantii entitătilor economice care contracteaza credite, pe termen mediu sau lung, cu banci autohtone, cu conditii prefertentiale, daca aceste credite urmeaza a se folosi la implenetarea tehnologiilor noi, mai ales la acelea rezultate din activitatea de cercetare-dezvoltare nationala;<br />● introducerea de noi reguli juridice si institutionale pentru stimularea aplicatiilor productive bazate pe tehnologii noi, prin dezvoltarea fondurilor de capital de risc si prin abilitarea bancilor comerciale pentru acordarea creditelor pe baza unui plan de afaceri sau garantii morale si nu numai pe baza garantiilor materiale;<br />● asigurarea investitiilor impotriva riscului in legatura cu implementarea noilor tehnologii;<br />● coordonarea politicii de acordare de licente cu politica stiintifica si industriala, in domeniile economiei in care restructurarea si dezvoltarea tehnologica sunt sprijinite cu mijloace bugetare;<br />● stimularea inventivitatii si mărirea protectiei inventatorilor, inventiilor si a legislatiei muncii;<br />● dezvoltarea sistemului de cofinantare din fonduri bugetare la implementarea noilor tehnologii selectionate si care au fost realizate cu participarea sistemului naţional de cercetare – dezvoltare;<br />● sprijinirea dezvoltarii organizatiilor neguvernamentale cu profil de inovare si acordarea de subventii pentru proiecte tehnologice inovative.<br />In acord cu o asemenea politica industriala nationala, se impun de urgentă masuri de restructurare a sistemului naţional de cercetare – dezvoltare – inovare, cum ar fi:<br />● realizarea in cadrul Autoritatii Nationale de Cercetare Stiintifica a unei baze de date, cu acces liber, care sa cuprinda toate abordarile tematice de cercetare pe domenii, efectuate de entitatile de cercetare – dezvoltare pe ultimii 20 de ani;<br />● analizarea periodica a corelatiei reale dintre necesitatile societatii romanesti si obiectivele programelor prioritare de cercetare din cadrul PNCDI;<br />● cresterea ponderii proiectelor adjudecate prin licitatie publica in realizarea obiectivelor de interes comunitar;<br />● simplificarea metodologiei de participare la competitia de proiecte, evaluarea urmand a fi efectuata pe baza ofertei stiintifice si a planului de afaceri;<br />● formarea de colective independente multidisciplinare pentru evaluarea propunerilor de proiecte;<br />● eliminarea coruptiei din sistemul competitiei publice de proiecte;<br />● restructurarea si marirea bugetului alocat cercetarii, in scopul optimizarii calitatii finantarii si al simplificarii operatiunilor de decontare;<br />● inventarierea riguroasă a aparatelor si dotarilor achizitionate de entitatile de CDI, pentru transformarea acestora in baze cu utilizatori multipli;<br />● perfectionarea sistemului de comunicare – diseminare a rezultatelor cercetarii, prin amplificarea subventiei pentru publicatii stiintifice si editarea unui anuar al rezultatelor cercetarii stiintifice din Romania;<br /> </span></div>Dan C. Badeahttp://www.blogger.com/profile/02146470931776378386noreply@blogger.com0