ACAD-INOV, un proiect de mare interes pentru universitati si Statul roman.

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013

Axa prioritară 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”

Domeniul major de intervenţie 1.2 „Calitate în învăţământul superior”

Titlul proiectului „Comunitate virtuală pentru asigurarea calităţii şi perfecţionării managementului strategic şi inovativ în universităţile tehnice şi compozite, în vederea creşterii relevanţei învăţământului superior pentru piaţa muncii –ACAD-INOV”

Contract POSDRU/155/1.2/S/141884

http://acad-inov.trp.ro/

În Uniunea Europeană exista metodologii eterogene de evaluare şi de stabilire a clasamentului universităţilor.

În acest sens, este necesară o armonizare, o noua metodă multidimensională, care să permită personalizarea evaluării şi a clasamentului, în funcţie de specificul regional, astfel încât să se lase utilizatorilor direcţi analiza şi decizia privind relevanţa şi importanţa indicatorilor.

Astfel, compatibilizarea sistemului naţional de învăţământ superior cu cel european, împreună cu evaluarea calitativă a programelor de studii, accentul pus pe achiziţiile de învăţare în termeni de competenţe şi diferenţierea calitativă a universităţilor în trei categorii distincte (în funcţie de competenţele lor de cercetare), reprezintă obiective prioritare ale reformei sistemice introduse de Legea Educaţiei Naţionale.

Studiul propus prin proiect contribuie la acest proces sistemic prin continua perfecţionare a metodologiilor şi standardelor de evaluare a calităţii, dar şi prin susţinerea şi formarea continuă a unei mase critice de profesionişti în domeniul asigurării calitaţii în învăţământul superior, experţi naţionali şi internaţionali, care vor fi în masură să contribuie activ la evaluarea calităţii învăţământului superior şi la îmbunătăţirea continuă a acestuia.

Universităţile din Romania se confruntă cu probleme legate de management, cultura performanţei, asigurarea calităţii şi asigurarea competitivităţii prin evaluarea performanţelor.

În raport cu nevoile grupului ţintă, studiul urmăreşte creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe valorificarea TIC, a managementului strategic şi a evaluării universitare, diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării, prin dezvoltarea activităţilor de educaţie şi de inovare pe baza mecanismelor de evaluare a performanţei universităţilor.

La nivelul Uniunii Europene, Strategia Europa 2020 susţine creşterea performanţelor sistemelor educaţionale şi a atractivităţii pe plan internaţional a învăţământului superior european.

Obiectivul global al Planului Naţional de Dezvoltare va fi cel de reducere cât mai rapidă a disparităţilor între Romania şi statele membre ale Uniunii Europene.

Pactul Naţional pentru Educaţie are printre obiectivele generale introducerea indicatorilor de performanţă şi profesionalizarea managementului în instituţiile de educaţie şi cercetare.

Noua Lege a Educaţiei Naţionale urmăreşte remedierea unei situaţii paradoxale: pe de-o parte numărul universitaţilor (şi al studenţilor) a crescut constant în ultimele două decenii (de la 48 de universităţi în anul 1990 la 106 în prezent; de la circa 190.000 de studenţi la peste 800.000, dar creşterile numărului de studenţi nu au fost însoţite de creşteri similare ale calităţii programelor de studii, universităţile optând pentru o creştere cantitativă a ofertei insuficient susţinuta de o consolidare semnificativă a capacităţii de a forma competenţe pentru noua economie a cunoaşterii.

Studiul propus este necesar în momentul de faţă din mai multe motive.

La nivel general, este necesară reconsiderarea standardelor de calitate a învăţământului superior românesc, accentuîndu-se capacitatea interna a universitaţilor de management al calităţii şi implicit a capacităţilor operaţionale ale sistemului naţional de evaluare academică. Acest aspect constă în realizarea unor progrese suplimentare în ceea ce priveşte formularea şi implementarea consecventă a standardelor şi metodologiilor de evaluare externă şi internă a universităţilor, concomitent cu dezvoltarea resursei umane calificate pentru scopurile evaluării.

Evaluarea performanţei universitare este o prioritate fundamentală a statului, ceea ce înseamnă conceperea cadrului legal necesar, stabilirea actorilor independenţi care realizează procedura de evaluare şi dezvoltă sisteme de evaluare a performanţei.

Diferenţele dintre tipul şi profilul universităţilor, diferenţele privind mediului extern în care fiecare universitate operează şi priorităţile sistemelor de învăţământ superior ale fiecărei ţări au contribuit la dezvoltarea a diferite abordări asupra evaluării performanţei universitare.

În plus, dificultăţile în definirea unor anumite elemente ale disciplinelor învăţământului superior au contribuit la dezvoltarea a multor definiţii, procese şi sisteme de evaluare.

Conform literaturii din domeniu, exista multe critici asupra sistemelor de evaluare existente, în ceea ce priveşte siguranţa şi succesul acestora.

Criticile se referă la selecţia indicatorilor, acordarea ponderilor şi la diferenţele statistice nesemnificative dintre universităţi.

Sunt evidenţiate lipsa obiectivităţii în selecţia indicatorilor şi metodologiile inconsistente.

Experienţa acumulată până în prezent arată că este dificil de a se elabora o metodă universală de evaluare sau de clasificare a universităţilor, care să se adapteze condiţiilor specifice din fiecare ţară şi să asigure siguranţa şi datele de performanţă comparabile internaţional.

Se impune o abordare mai aprofundată ştiinţific, ţinând seama de identificarea publicului ţintă, de profilul, misiunea, particularităţile şi contextul de activitate ale universităţii.

Metodologia, colectarea şi analiza datelor trebuie sa fie transparente, iar selecţia indicatorilor impune o bază ştiinţifică, siguranţă şi valabilitate.

Un sistem de evaluare şi de clasificare trebuie să pună accentul pe toate procesele educaţionale (educaţie, cercetare, inovare, antreprenoriat), pe infrastructură şi să categorizeze toţi indicatorii ca mărimi de intrare, de proces, de ieşire şi de rezultate.

Acordarea ponderilor indicatorilor este o altă problemă ce necesită o extinsă analiză a contribuţiei acestora la performanţa universităţii.

În plus, un asemenea sistem trebuie să fie dinamic, astfel încât să se poată adapta circumstanţelor şi dezvoltărilor din învăţământul superior.

Prin realizarea studiului şi implementarea proiectului, se asigură formarea profesională a personalului universitar în cultura managementului strategic şi a evaluării performanţelor, în vederea creşterii competitivităţii universităţilor din Romania.