ASUPRA UNEI NOI AGENDE INTELECTUALE A CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE DIN CRIMINOLOGIE

Conf. Dr. Gheorghe Mocuţa
Dr. ing. Dan C. Badea
Bomboş Sever Gabriel
Bulată Doru – Bebe
Conf. Dr. Lupu N. Iustin
Drd. Radu George Buică

Rezumat:

Uniunea Europeană a finanţat tot mai multe proiecte de cercetare privind crima şi crima organizată. În România, deşi există puţine studii, au apărut unele lucrări de referinţă în acest subiect. În acest context, articolul prezintă argumente asupra unei noi agende intelectuale româneşti în domeniul cercetării ştiinţifice de criminologie. Pentru exemplificare, se prezintă proiectul BANKCRIME, care abordează într-o manieră nouă criminalitatea financiar – bancară.

The European Union paid more and more research projects on crime and organized crime. In Romania, although there are some few studies, it appeared some refference research works on this subject. The paper presents the arguments for a new romanian intellectual agenda in the field of the criminology scientific reasearch. As an example, it is presented the BANKCRIME project, which concerns in a new way the financial – banking criminality.

1. Introducere

În ultimii ani, Uniunea Europeană a finanţat tot mai multe proiecte pentru realizarea de cercetări exploratorii multidisciplinare privind fenomene şi procese infracţionale, vizând organizaţii criminale antreprenoriale. Pe plan internaţional există preocupări recente de cercetare ştiinţifică pentru dezvoltarea şi testarea unei metodologii transnaţionale şi trans-sectoriale pentru evaluarea naturii, relevanţei sociale şi a dinamicii modelelor de cooperare criminală (Prof. Van DUYNE Petrus C. , Univ. de Drept TILBURG, Olanda – proiect FP 6 nr. 501767, ASSESSING OC), respectiv stabilirea unor mijloace de acţiune comune şi de combatere a falsificării de monedă şi contrafacerilor în zona euro, studii şi monitorizări cu impact regional în materia traficului de fiinţe umane – ce au vizat în special spaţiul sud-est european şi al fostelor republici sovietice (cercet. Andrea Di Nicola, Transcrime, Universita del Sacro Cuore, Universita degli Studi di Trento, HEUNI, Proiect MON-EU-TRAF II ca parte a Programului STOP II a Comisiei Europene). Forurile, autorităţile şi organismele europene au procedat la comisionarea acestor studii şi cercetări ştiinţifice ca o consecinţă a necesităţii evaluării fenomenului din perspectivă europeană şi regională, cu scopul dezvoltării de metodologii de lucru cu aplicabilitate extinsă, din punct de vedere atât al ariei infracţionale cât şi teritoriale propuse a fi acoperite.
Alte cercetări se referă la dezvoltarea unor mecanisme pentru evaluarea riscului crimei datorat legislaţiei şi produselor în scopul de a le opune împotriva crimei la nivelul UE, la dezvoltarea unei metodologii bazate pe cunoaştere pentru a testa fezabilitatea unei abordări comune europene asupra crimei organizate (Prof. SAVONA, Ernesto Ugo, Univ. CATTOLICA DEL SACRO CUORE, Italia, proiect FP 6 nr. 501634, MARC si nr. 502395, IKOC). Asemenea proiecte de cercetare ştiinţifică urmăresc să dezvolte cunoaşterea şi să aducă la zi informaţiile existente asupra crimei organizate în UE, să evalueze utilitatea unui cadru comun al sistemelor de surse de date şi informaţii, să dezvolte cunoaşterea despre infiltrarea crimei organizate pe pieţele legale, să identifice indicatorii şi să elaboreze metodologia pentru măsurarea volumului crimei organizate şi pentru evaluarea impactului ei la nivele naţionale şi europene, să desfăşoare studii pilot pentru testarea metodologiei pe arii specifice ale crimei. Alte lucrări vizează cercetările ştiinţifice realizate asupra organizaţiilor criminale privind funcţiile lor de reglaj politico – economic (clientelism, producere de încredere sau de protecţie şi acumularea de capital), formele lor organizaţionale (Jean Cartier-Bresson, ÉTAT, MARCHÉS, RÉSEAUX ET ORGANISATIONS CRIMINELLES ENTREPRENEURIALES, GREITD-CEDI, Paris XIII, Franta, PRESSE UNIVERSITAIRES D’AIX-MARSEILLE, 1997). Cercetările ştiinţifice derulate la nivel internaţional au relevat caracterul de maximă periculozitate a acestui tip de criminalitate, cu profunde implicaţii asupra inclusiv securităţii naţionale. S-au evidenţiat de asemenea aspecte îngrijorătoare cu privire la acutizarea tendinţei de internaţionalizare a criminalităţii organizate din domeniul financiar-bancar şi implicit a efectelor acestui tip de criminalitate. Este de actualitate efectul „domino” al unor fraude produse în terţe ţări, ale căror implicaţii însă reverberează la nivel transnaţional, fiind necesar în acest sens prefigurarea unor elemente de politică de prevenire şi combatere a acestui fenomen în inclusiv componenta sa transnaţională.
Pe plan naţional există în prezent preocupări puţine pentru aprofundarea ştiinţifică sau din punct de vedere metodologic a unor probleme complexe ale criminalităţii economico –financiare. Există totuşi lucrări de referinţă care se preocupă de criminalitatea organizată şi de metodologia investigarii operaţiunilor de spălare a banilor, de crima organizată ca fiind cea mai puternică ameninţare contemporană la adresa securităţii statelor lumii, respectiv şi de reţelele ilicite transnaţionale, de terminologie, de organizaţii criminale din Romania, de manifestări ale crimei organizate transfrontaliere, de criminalitatea informatică, de legislaţia autohtonă etc. (Dr. Gheorghe Mocuta – Criminalitatea organizata si spalarea banilor, ed. Noul Orfeu, Buc. 2004, Dr. Ioan Bidu, Crima organizata transfrontaliera: amenintare la adresa securitatii internationale, Bucuresti, Editura Academiei Nationale de Informatii, 2004, Dan Bamciu, Sorin M. RADULESCU, Coruptia si crima organizata in Romania, Ed. Continent XXI, 1994).

2. O nouă agendă intelectuală a cercetării criminologice

Problematica cunoaşterii şi modelării procesului infracţional în domeniul financiar – bancar este complexă. Sunt necesare noi cunoştinte în domeniul criminologiei, prin cercetarea aprofundată şi complexa a procesului şi fenomenologiei infracţionale în domeniul financiar – bancar, care să se bazeze pe analiza critică a conceptelor, pe o terminologie armonizată şi care să propună un model conceptual al procesului infracţional în domeniul financiar – bancar şi o metodologie pentru evaluarea naturii, costului, relevanţei sociale şi a dinamicii modelelor de cooperare criminală în domeniul financiar – bancar. În concordanţă obiectivele Planului Naţional de cercetare ştiinţifică - PNCDI 2, este necesară dezvoltarea cunoaşterii în domeniul prioritar al prevenirii şi combaterii criminalităţii economico –financiare, atât prin cercetare fundamentală, cât şi prin cercetări avansate pentru dezvoltarea unor probleme complexe, de frontieră, prin dobândirea de cunoştinţe noi cu privire la fenomene şi procese, formularea şi validarea de ipoteze originale, modele conceptuale şi teorii, urmate de valorificarea practică a acestora de către beneficiar.
De asemenea, este oportună promovarea cercetărilor criminologice originale şi creşterea capacităţii de cercetare, cu implicaţii favorabile asupra competitivităţii internaţionale a cercetării româneşti, creşterea numărului de cercetători cu normă întreagă finanţaţi prin proiecte de cercetare, precum şi încurajarea formării cercetătorilor într-un mediu de înaltă calitate ştiinţifică, creşterea vizibilităţii cercetării româneşti în plan internaţional, în particular în cel european, prin creşterea calităţii şi mai buna valorificare a rezultatelor cercetării.
Ar fi utilă o revizie critică a conceptelor existente şi a surselor de date asupra criminalităţii economico – financiare. Gama şi calitatea datelor existente ar trebui evaluate prin setul de cerinţe de fiecare cercetare identificată cu date disponibile şi prin aplicarea criteriilor generale de autenticitate şi de validitate. Printr-o analiză sectorială a situaţiei din sectorul criminalităţii economico–financiare ar trebui explorate posibilităţile curente şi limitele în evaluarea caracterului antreprenorial al criminalităţii economico–financiare. Prelucrând revizia materialului conceptual şi / sau a datelor asupra proceselor infracţionale din domeniul financiar – bancar, noile cercetări sunt chemate să propună o terminologie armonizată, să identifice proprietăţile cheie semnificative care caracterizează criminalitatea economico –financiară, să determine cum aceste proprietăţi pot fi operaţionalizate şi cum datele derivate pot fi folosite pentru a evalua natura, costul, relevanţa socială şi tendinţele de dezvoltare a diverselor manifestşri ale criminalităţii economico –financiare.

3. Proiectul BANKCRIME

În vederea promovării unei noi agende intelectuale a cercetării din criminologie, colectivul de autori a propus proiectul BANKCRIME în cadrul competiţiei de proiecte al PNCDI 2 – Programul IDEI.
Obiectivul general al proiectului este elaborarea, dezvoltarea şi testarea unei metodologii cu valenţe aplicative pentru evaluarea naturii, costului, relevanţei sociale şi a dinamicii modelelor de cooperare criminală în domeniul financiar - bancar, iar pe această bază conceperea unui sistem integrat de prevenire şi combatere a criminalităţii economico –financiare la nivel naţional.
Obiectivele specifice ale proiectului sunt reprezentate de efectuarea unei cercetări fundamentale interdisciplinare privind fenomene şi procese infracţionale în domeniul financiar – bancar, dezvoltarea şi testarea unei metodologii sectoriale pentru evaluarea naturii, costului, relevanţei sociale şi a dinamicii modelelor de cooperare criminală în procesul infractionalităţii financiar – bancare, elaborarea şi realizarea unui sistem integrat pentru asistenţa on-line a structurilor de prevenire şi combatere a criminalităţii financiar – bancare, elaborarea unei strategii de prevenire şi combatere a criminalităţii financiar – bancare şi diseminarea pe scară largă a rezultatelor cercetarii prin dezbaterea publică, comunicarea şi publicarea naţională sau internaţională a rezultatelor. Pentru aprofundarea problemelor propuse, proiectul va efectua o cercetare fundamentală privind procesul şi fenomenologia infracţionale în domeniul financiar – bancar, în cadrul căreia va realiza o revizie critică a conceptelor existente şi a surselor de date asupra criminalităţii financiar – bancare, va desfăşura formularea şi verificarea de ipoteze, identificarea proprietăţilor cheie semnificative care caracterizează criminalitatea financiar – bancară, va propune terminologia armonizată şi va elabora va elabora modelul unui sistem adecvat de indicatori pentru măsurarea nivelului activităţii de cooperare criminală şi a unei metodologii aferente şi va realiza o pagina WEB a proiectului şi a unei platforme suport. De asemenea, proiectul va dezvolta şi va testa o metodologie sectorială pentru evaluarea naturii, relevanţei sociale şi a dinamicii modelelor de cooperare criminală în procesul infractionalităţii financiar – bancare, va elabora modelul conceptual al unui sistem adecvat de indicatori pentru măsurarea nivelului activităţii de cooperare criminală şi a unei metodologii aferente, va dezvolta o metodologie de măsurare şi evaluare a impactului infractionalităţii financiar – bancare asupra serviciilor publice şi asupra societăţii, va elabora şi va realiza un sistem integrat pentru asistenţă on-line a structurilor de prevenire şi combatere a criminalităţii financiar – bancare şi va proiecta un program informatic (software) asociat modelului. Rezultatele ştiinţifice şi tehnice ale proiectului vor fi reprezentate de un studiu privind procesul şi fenomenologia infractionalităţii financiar – bancare, realizat prin revizia critică a conceptelor existente şi pe baza unei terminologii armonizate, de un model conceptual al unui sistem adecvat de indicatori pentru măsurarea nivelului activităţii de cooperare criminală în domeniul financiar – bancar şi a unei metodologii aferente. De asemenea, proiectul va dezvolta şi va realiza un sistem integrat pentru asistenţa on-line a structurilor de prevenire şi combatere a criminalităţii financiar – bancare şi un program informatic (software) asociat modelului. Un alt rezultat al proiectului va fi propunerea unei strategii de prevenire şi combatere a criminalităţii financiar – bancare. Proiectul va determina obiectivele strategice şi specifice, le va prioritiza şi va schiţa instrumentele programatice, în vederea elaborării strategiei pentru sistemul de prevenire şi combatere a criminalităţii financiar – bancare din România.
Ca surse de date şi de cunoaştere, proiectul va examina dosarele aflate pe rolul instanţelor de judecată, deoarece s-a constatat că sistemul financiar – bancar a fost penetrat de elemente criminale, care acţionează în mod organizat sau individual, ceea ce demonstrează că sistemul de siguranţă al acestuia este perfectibil. Expansiunea criminalităţii organizate asupra sistemului financiar – bancar s-a putut realiza prin perfecţionarea continuă a infractorilor, prin creşterea pregătirii lor în acest domeniu, prin împrumutarea unor metode de la alte grupări din exterior sau prin complicitatea unor funcţionari bancari, care încălcând regulile deontologiei profesionale pun la dispoziţia răufăcătorilor date din interiorul instituţiilor financiare, care amplifică vulnerabilitatea acestora. S-au evidenţiat astăzi grupări criminale care sub „protecţia” unor identităţi false, cu complicitatea unor funcţionari bancari, beneficiază de împrumuturi pe care nu le mai restituie sau efectueaza diverse operaţii prin care prejudiciază în mod constant capitalul social al băncilor. Grupările organizate acţionează prin intermediul unor specialişti financiari – bancari, care reuşesc să disimuleze sumele provenite din infracţiuni, sau pur şi simplu în mod primitiv prin personaje nespecializate, dar care ajută şi la săvârşirea unor infracţiuni comune, gen înşelăciuni, falsuri, furturi etc. S-au evidenţiat grupări de infractori, din ce-a de-a doua categorie, care racolează persoane fără ocupaţie şi de multe ori fără locuinţă, pe care le instruiesc, le acordă o identitate falsă, le creează o aparenţă de onorabilitate, după care le direcţionează către diferitele instituţii bancare, în scopul ridicării unor împrumuturi sau efectuării unor plăţi (cu acte false de identitate, servicu, etc.), ştiind că dupa 24 de ore se va renunţa la colaborarea cu acestea, ceea ce face dificilă activitatea autorităţilor de depistare a lor.
În acelaşi mod procedează grupările criminale atunci când intra în contact cu diferite societăţi comerciale, cu precizarea ca falsul partener de afaceri se deplasează cu un taximetru cu număr fals de înmatriculare, iar documentele pe care le prezintă sunt de asemenea false, ca şi filele de CEC cu care se fac plăţile convenite. Pe lângă aceste metode, sunt deosebit de periculoase activităţile de spălare a banilor, săvârşite de indivizi specializaţi, care renunţând la principii s-au alăturat grupărilor criminale, în scopul înavuţirii rapide. Din aceste motive, studierea manoperelor frauduloase ar permite cunoaşterea metodelor folosite de infractori – atât a celor primitivi cât şi a celor specializaţi - şi identificarea cauzelor şi condiţiilor care au permis săvârşirea unor astfel de infracţiuni. S-ar putea stabili punctele vulnerabile existente, chiar şi în plan legislativ, dar s-ar putea evidenţia şi o eventuală complicitate a funcţionarilor bancari cu infractori, ceea ce în final, după efectuarea cercetării de rigoare, ar putea stabili şi un program de prevenire şi combatere a unor astfel de fapte. S-ar putea realiza un sistem informatizat care să fie pus la dispoziţia băncilor şi care să permită verificarea on-line a partenerilor, a identităţii acestora, a cazierului judiciar, a datelor de stare civilă sau a documentelor prezentate. Indirect, s-ar realiza astfel şi o reducere însemnată a componentei birocratice aferente procesului. S-ar putea institui o colaborare între instituţiile financiare prin realizarea unei evidenţe a infractorilor specializaţi în fraudarea sistemului financiar - bancar, evidenţă care, pusă la dispoziîia tuturor băncilor în timp real, ar putea semnala prezenţa persoanelor suspecte. S-ar putea astfel identifica infractorii specializaţi, precum şi metodele folosite de aceştia în falsificarea cardurilor, în sustragerile prin intermediul computerelor, singuri sau în complicitate cu funcţionari bancari. Dat fiind caracterul profund formalist şi birocratic al procedurilor bancare, s-ar putea observa şi identifica liniile comune de săvârşire a infracţiunilor în domeniu, cu identificarea de asemenea a „punctelor slabe” ale sistemului informatic de gestiune financiar-bancară, cu reconsiderarea poziţiei factorului uman în acest proces. Realizarea unei astfel de cercetări nu este posibilă fără existenţa unei colaborări cu autorităţile statului, a puterii judecatoreşti şi a instituţiilor financiare – ca principal furnizor de date pe care colectivul de cercetare le examinează în vederea stabilirii unui grafic al creşterii şi descreşterii fenomenului infracţional şi identifica cauzele şi condiţiile care stau la baza acestui fenomen, creîndu-se astfel premizele unor măsuri care să permită autorităţilor adoptarea unei atitudini pro-active de combatere şi prevenire, precum şi o ripostă mai fermă impotriva acestui gen de infracţiuni. Cercetarea propriu - zisă urmează să solicite date Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, parchetelor din teritoriu şi instanţelor de judecată pe rolul cărora se află dosare privind fraudele bancare.
Cercetarea se va realiza şi prin atragerea instituţiilor financiare, dar şi a Asociaţiei Române a Băncilor, de la care se vor obţine date cu privire la infracţiunile săvârşite pe anumite perioade de timp, pentru stabilirea vârfurilor criminogene şi a vulnerabilităţilor. Cercetarea va defini personalitatea infractorului, urmând a stabili şi reprezenta matematic în funcţie de pregătirea şcolară şi procentul infracţiunilor săvârşite (spălare de bani, falsuri, înşelăciuni, bancrută frauduloasă, alte infracţiuni reunite generic sub denumirea de „infracţionalitatea gulerelor albe”), stabilindu-se totodată şi întinderea prejudiciului cauzat de infracţiunile respective.
Este interesant de aflat procentul celor care săvârşesc infracţiuni complexe, specializate din totalul prejudiciului creat, precum şi procentul celor care săvârşesc infracţiuni comune (falsuri, delapidari, înşelăciuni etc.), în scopul propunerii de măsuri de prevenire adecvate. Cercetarea poate fi valorificată prin publicarea concluziilor acesteia, prin realizarea unui program de prevenire, a unei propuneri concrete de neutralizare a vulnerabilităţilor sistemului financiar-bancar, prin organizarea unor cursuri în cadrul instituţiilor financiare pentru funcţionarii acestora, cursuri de masterat, module de pregătire pentru magistraţi şi organe de cercetare-urmărire penală. În cadrul cercetării se vor examina şi infracţiunile săvârşite în condiţiile legii pieţei de capital, pentru a identifica pe de o parte lacunele legislative şi disfuncţionalităţile instituţiilor implicate, iar pe de altă parte a tipologiei şi modului de acţiune a celor ce profită de pe urma acestora. În acest sens, se vor fişa toate actele normative ce au legatură cu această cercetare, respectiv L 39 / 2003 privind combaterea criminalităţii organizate, L 656 / 2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, OU nr. 99 / 2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, L 297 / 2004 privind piaţa de capital, L 31 / 1990 republicată privind societăţile comerciale etc. şi care creează cadrul legislativ în această materie, urmărindu-se identificarea infracţiunilor săvârşite în aceste contexte şi care se află pe rolul instanţelor de judecată şi la parchete. Se vor identifica infracţiunile realizate de conducătorii băncilor, preşedinţi şi vicepreşedinţi, membri ai Consiliilor de Administraţie, urmărindu-se şi modul în care Banca Naţională se implică prin efectuarea controlului de fond la instituţiile financiare - în acest sens, se vor solicita relaţii atât de la Direcţia de control din Banca Naţională, cât şi de la organismele de control existente în fiecare bancă. De menţionat că programul de cercetare este dinamic, perfectibil, el putând fi completat în funcţie de rezultatele obţinute la un moment dat. Acesta va fi completat şi cu studierea unor lucrări de specialitate din Europa, urmând a se evidenţia nu numai exemple de săvârşire a unor infracţiuni, dar şi metodele de combatere a acestora, pentru a putea fi adaptate în România. În legatură cu studierea instituţiilor financiare care îşi desfăşoară activitatea pe baza capitalului de stat sau privat, se vor verifica în special fondurile de investiţii sau speculative care nu intra sub incidenta controlului din partea Curţii de Conturi şi care implicit nu dau socoteală organismelor de stat, pentru modul în care administrează capitalul privat. În acest capitol, se impune o analiză a SIF – urilor, respectiv a infracţiunilor săvârşite în domeniul specific de activitate. În cadrul cercetării se prevede a se realiza şi o întrunire ştiinţifică în care să fie cooptate persoane preocupate de descoperirea infracţiunilor realizate în sistemul financiar – bancar, urmând a se realiza şi un schimb de experienţă în acest domeniu. Sunt de asemenea prevăzute întalniri de lucru cu personalităţi internaţionale marcante în acest domeniu specific, constituirea de grupuri de lucru, alături de schimburi de experienţă şi bune-practici cu instituţii şi organisme naţionale şi internaţionale cu atribuţii in domeniu. Cercetarea trebuie să mai cuprindă şi o culegere de date relevante din mass – media şi din INTERNET privind infracţiunile săvârşite în bănci. Valorificarea cercetării se va face prin însuşirea rezultatelor acesteia de către beneficiari din mediul financiar-bancar.

4. Concluzii

Viabilitatea proiectului este asigurată de utilizarea unor metodologii verificate pe plan internaţional, de experienţa şi expertiza partenerilor din proiect şi de calitatea echipei de specialişti propuse în lista de personal. Directorul proiectului şi membrii echipei au lucrări ştiinţifice, comunicări şi intervenţii care sunt înregistrate în baze de date internaţionale recunoscute. În plus, proiectul acoperă un gol existent în domeniul naţional al cercetărilor privind procesul şi fenomenologia criminalităţii financiar – bancare din România şi în cel al strategiilor specifice. Obţinerea rezultatelor preconizate de proiect va reprezenta o oportunitate, aşteptată în aceste domenii, pentru facilităţile şi serviciile strategice oferite de echipa de proiect.
Coordonatorul proiectului, împreună cu Universitatea „BOGDAN VODĂ” din Cluj Napoca, preconizează să rezolve problemele propuse prin :
■ alcătuirea unei echipe de specialişti formate din personalităţi consacrate şi cu experienţă anterioară recunoscută. Alături de aceşti specialişti, vor fi atraşi tineri absolvenţi ai învăţământului superior, care dovedesc talent şi capacitate de performanţă ;
■ utilizarea unor concepte moderne şi eficiente în proiectarea strategiilor ;
■ promovarea şi organizarea proiectului prin metode ale managementului strategic ;
■ folosirea unei infrastructuri performante, bazate pe tehnologiile IT ;
Infrastructura de cercetare existentă oferă condiţiile necesare realizării proiectului, astfel încât Universitatea „BOGDAN VODĂ” să devină de referinţă pentru domeniul proiectului. Echipamentele de cercetare existente au grad de uzură scăzut, sunt performante, iar cele prevăzute a fi achiziţionate asigură dezvoltarea coerenta a bazei de cercetare de care dispune universitatea. Bugetul total al proiectului este 1.000.000 lei, din care 130.000 lei reprezinta logistica si 55.000 lei mobilităţi. Bugetul proiectului este dimensionat în mod adecvat, costurile reflectând corect necesităţile realizării obiectivelor proiectului. Structura de cheltuieli pentru proiect, defalcată pe categorii respectă prevederile HG nr. 1579 / 2002. Proiectul are resursele umane necesare pentru realizarea in bune condiţii a activităţilor prevăzute a se desfăşura în cadrul cercetării propuse. Va fi facilitată perfecţionarea tinerilor cercetători şi doctoranzi, prin asigurarea suportului tehnic, financiar şi logistic, precum şi dezvoltarea unor echipe de cercetători cu potenţial de excelenţă ştiinţifică la nivel naţional şi internaţional. Stabilitatea personalului, calitatea echipamentului şi abilitatea de a administra bugetul proiectului va fi asigurată de directorul proiectului.

5. Bibliografie

1. CARTIER-BRESSON, Jean (1997) , ÉTAT, MARCHÉS, RÉSEAUX ET ORGANISATIONS CRIMINELLES ENTREPRENEURIALES, PRESSES UNIVERSITAIRES D’AIX-MARSEILLE, FACULTE DE DROIT ET DE SCIENCES POLITIQUE, 1997
2. MORISSON, Shona (2002) Approaching Organised Crime: Where Are We Now and Where Are We Going?, T r e n d s & i s s u e s in crime and criminal justice, July Vol. Pag.?2002, Australian Institute of Criminology
3. Van DIJK, Jan (2007), Mafia markers: assessing organized crime and its impact upon societies, Trends in Organ Crim 10:39–56, DOI 10.1007/s12117-007-9013-x
4. Dr. MOCUTA Gheorghe (2004), Criminalitatea organizata si spalarea banilor, ed. Noul Orfeu, Buc. 2004
5. Dr. BIDU Ioan (2004), Crima organizata transfrontaliera: amenintare la adresa securitatii internationale, Bucuresti, Editura Academiei Nationale de Informatii, 2004
6. BAMCIU Dan, RADULESCU Sorin M. (1994), Coruptia si crima organizata in Romania, Ed. Continent XXI, 1994
7. Prof. Van DUYNE Petrus C. (2007) , Univ. de Drept TILBURG, Olanda – proiect FP 6 nr. 501767, ASSESSING OC
8. Prof. SAVONA, Ernesto Ugo (2007) Univ. CATTOLICA DEL SACRO CUORE, Italia, proiect FP 6 nr. 501634, MARC si nr. 502395, IKOC)
9. United Nations (1993]),The Impact of organized criminal activities upon society at large. Report of the Secretary General. United Nations Document E/CN.15/1993/3. United Nations. [1993] Control of the proceeds of crime. Report of the Secretary- General. United Nations Document E/CN.15/1993/4.
10. Nevala SAMI and AROMAA Kauko (2004), Organised Crime, Trafficking, Drugs, European Institute for Crime Prevention and Control , Publication Series No. 42, Helsinki 2004.